Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE FOLOS

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru DE FOLOS.

DEȘERTĂCIUNE

... DEȘERTĂCIÚNE , deșertăciuni , s . f . 1. Lipsă de valoare , de folos , de importanță ; zădărnicie ; p . ext . lucru lipsit de

 

DEGEABA

... DEGEÁBA adv . l . În zadar , fără nici un folos , zadarnic . 2. Fără plată , pe gratis . - De

 

SEAMĂ

... SEÁMĂ s . f . 1. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de calcul mintal , o judecată , o constatare , o observație ) De bună seamă = desigur , fără îndoială . Mai cu seamă = mai ales , îndeosebi . A - și da seama = a constata , a se ... înțelege , a se lămuri . ( Pop . ) A - și lua seama = a se răzgândi . 2. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de folos , interes , grijă ) Pe seama ( cuiva ) = a ) în folosul sau în interesul ( cuiva ) ; b ) în sarcina ( cuiva ) , asupra ( cuiva ) . A lăsa pe ... sau în seama cuiva ) = a da ( sau a lăsa ) în paza , în grija , în posesia cuiva . A lua seama ( de cineva ) = a se ocupa , a se îngriji ( de cineva ) . A ține seama ( sau , rar , seamă ) de cineva ( sau de ceva ) = a lua în considerație , a avea în vedere pe cineva ( sau ceva ) . 3. Însemnătate , importanță ; vază , faimă . 4. Fel , gen ...

 

SEC

... SEC , SEÁCĂ , seci , adj . 1. Lipsit de apă ; care a secat , s - a uscat . Albia seacă a unui râu . 2. În care nu se află nimic ... Fig . Lipsit de conținut , de sens , fără folos . 5. Fig . ( Adesea substantivat ) Fără minte , prost . 6. Fig . ( Despre oameni și manifestările lor ; adesea adverbial ) Lipsit de sensibilitate , de

 

ȚINE

... II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi ... 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta ... A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . ...

 

BUN

... adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos ... bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de ... p . ext . mai mult decât . . . , și mai bine . 3. ( În expr . ) Într - o bună zi ( sau dimineață ) = cândva , odată ; pe neașteptate . VII. Adj . ( Despre legături de rudenie ) De sânge , adevărat . Tată bun . VIII. S . m . și f . ( Înv . și pop . ) Bunic , bunică . IX. S . n . 1. Ceea ce este util sau necesar societății ...