Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DATORAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentru DATORAT.

DATORA

DATORÁ , datorez , vb . I . 1. Tranz . A avea de plătit cuiva o sumă de bani sau , p . ext . , altceva ; a fi dator cuiva ceva . 2. Tranz . A avea o datorie morală sau legală față de cineva , a - i fi îndatorat pentru ceva ; a fi obligat la ceva față de cineva . 3. Refl . A avea drept cauză . [ Var . : datorí vb .

 

DEBITOR

DEBITÓR , - OÁRE , debitori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre sume de bani ) Care se găsește la debitul ^2 unui cont ; datorat . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană fizică sau juridică ) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani ;

 

ÎNCASATOR

ÎNCASATÓR , - OÁRE , încasatori , - oare , s . m . și f . Persoană care ( deplasându - se pe teren ) se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei

 

AMBLIOPIE

AMBLIOPÍE s . f . Slăbire a vederii datorată unor leziuni ale mediilor transparente ale globilor oculari , unor excese sau bătrâneții . [ Pr . : - bli -

 

AMETROPIE

AMETROPÍE s . f . Tulburare a vederii datorată unui viciu de refracție în mediile transparente ale

 

AMOC

AMÓC , amocuri , s . n . Boală mintală tropicală , care se datorează abuzului de stupefiante și care se manifestă prin atitudini periculoase , cu izbucniri spre

 

ANGHINĂ

ANGHÍNĂ , anghine , s . f . 1. Inflamație a faringelui și a amigdalelor care împiedică înghițirea și respirația . 2. ( În sintagma ) Anghină pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii și prin accese de asfixie și care se datorează unor alterări funcționale sau anatomice ale arterelor coronare . [ Var . : angínă s .

 

ANORHIDIE

ANORHIDÍE s . f . Lipsă congenitală , accidentală sau datorată extirpării chirurgicale , a

 

ANTROPOGEN

ANTROPOGÉN , antropogene , adj . Fenomen antropogen ( În sintagma ) = fenomen datorat acțiunii omului , cu urmări asupra reliefului , vegetației și climei ; fenomen

 

ARISTOCRAȚIE

ARISTOCRAȚÍE , aristocrații , s . f . Pătură a unei clase sociale sau a unui grup social care se bucură de mari privilegii , datorate originii , bogăției și poziției sale sociale ; p . gener . ( în orânduirea sclavagistă ) clasă socială dominantă , formată din marii posesori de pământ și de sclavi ; ( în orânduirea feudală ) clasă socială dominantă a

 

   Următoarele >>>