Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURIOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru CURIOS.

ȘOD

... ȘOD , ȘOÁDĂ , șozi , șoade , adj . ( Reg . ) Curios

 

CIUDĂȚENIE

... CIUDĂȚÉNIE , ciudățenii , s . f . 1. Aspect , caracter ciudat , bizar , curios

 

CIUDAT

... CIUDÁT , - Ă , ciudați , - te , adj . Care iese din comun , care șochează ( prin aspect , manifestări , evoluție etc . ) ; curios

 

DEȘĂNȚAT

... DEȘĂNȚÁT , - Ă , deșănțați , - te , adj . 1. Dezmățat ; care încalcă limitele bunei - cuviințe . 2. Dezordonat , neglijent . 3. ( Reg . ; despre lucruri ) Ciudat , curios

 

FISTICHIU

... FISTICHÍU , - ÍE , fistichii , adj . 1. ( Înv . ) De culoarea fisticului ( 2 ) ; verde - gălbui . 2. Fig . Curios

 

IȚI

IȚÍ , ițesc , vb . IV . Refl . ( Pop . ) 1. A se ivi numai cu capul , a se arăta puțin , pentru un moment sau pe furiș . 2. A se uita la ceva pe furiș sau în fugă , a arunca o privire fugară și

 

INEXPLICABIL

... INEXPLICABIL , - Ă , inexplicabili , - e , adj . Care nu se poate explica , neexplicabil ; de neînțeles ; p . ext . ciudat , curios

 

PARAXIN

... PARÁXIN , - Ă , paraxini , - e , adj . ( Grecism înv . ) Ciudat , bizar , curios

 

POZNĂ

PÓZNĂ , pozne . s . f . ( Pop . și fam . ) 1. Vorbă sau faptă care stârnește râsul . 2. Situație , întâmplare etc . curioasă , ciudată ; ciudățenie . 3. Faptă regretabilă ( dar lipsită de gravitate ) comisă de cineva ; împrejurare neplăcută pentru

 

POZNAȘ

... fam . ; despre oameni ; adesea substantivat ) Care face pozne ; care spune glume ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care provoacă hazul ; glumeț , mucalit , șugubăț , hăzos , amuzant . 2. ( Rar ) Curios