Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULOAR
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 642 pentru CULOAR.
PALOÁRE , palori , s . f . 1. Culoare , aspect al unei persoane care are fața palidă ( 1 ) ; faptul de a fi palid ( 1 ) ; paliditate , gălbeneală . 2. ( Rar ) Culoare ștearsă ,
PATÍNĂ^2 , patine , s . f . 1. Obiect de metal format dintr - o șină și elemente de legătură care îl fixează de talpa ghetei , folosit la patinaj . 2. Piesă prin intermediul căreia un mecanism alunecă pe un element de ghidare . PATÍNĂ^1 s . f . 1. Strat subțire rezultat din oxidarea naturală sau artificială a bronzului . prin care acesta capătă la suprafață o pojghiță de carbonat de cupru , de culoare verde . 2. Strat artificial cu care se acoperă un obiect ; culoare , lustru care i se dă unui obiect în scopuri decorative , pentru a crea impresia de vechime sau pentru a - l proteja împotriva
PIPIRÍG , pipirigi , s . m . Nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede și mlăștinoase : a ) plantă cu tulpina înaltă , cilindrică , de culoare verde și cu flori brune - roșcate , îngrămădite în spice la vârful tulpinii ( Schoenoplectus lacustris ) ; b ) plantă cu tulpina formată din trei muchii , cu frunze late , cu flori verzi închis ( Scirpus silvaticus ) ; c ) plantă cu tulpina aspră și rigidă , de culoare cenușie - verzuie sau albăstruie , terminată cu un spic care are la capăt un vârf ascuțit ( Equisetum hiemale ) ; d ) plantă erbacee perenă cu tulpina triunghiulară , plină pe dinăuntru , cu frunze liniare cu nervuri paralele și cu inflorescențele compuse din 1 - 4 globușoare ( Holoschoenus vulgaris ) . - Et .
PORÚMB , - Ă , porumbi , ( I 1 , 2 , II ) s . m . , porumbi , - e , ( III ) adj . , porumburi , ( I 3 ) s . n . I. 1. S . m . Plantă din familia gramineelor , cu tulpina înaltă , puternică și groasă , cu frunzele lungi și ascuțite la vârf și cu inflorescența un spic sau un panicul , cultivată ca plantă alimentară , industrială și furajeră ; păpușoi , cucuruz , mălai ( Zea mays ) . 2. S . m . Știuletele de porumb ( I 1 ) , împreună cu boabele de pe el ; boabele desprinse de pe știulete . 3. S . n . Semănătură , lan de porumb ( I 1 ) ; porumbiște . II. S . m . ( Pop . ) Porumbel ( I 1 ) . III. Adj . ( Pop . ) De culoare cenușie - albăstruie ; ( despre animale și păsări ) care are părul , lâna , penele de culoare cenușie - albăstruie ; porumbel (
RÚMEN^2 , - Ă , rumeni , - e , adj . 1. ( Despre obraz sau buze ) De o culoare care bate în roșu . 2. De culoare roșu - aprins ; trandafiriu . RÚMEN^1 , rumene , s . n . Primul și cel mai mare compartiment al stomacului rumegătoarelor , de forma unui sac dublu , care ocupă întreaga cavitate abdominală stângă și o parte din cavitatea abdominală dreaptă și în care se înmagazinează alimentele și se macerează sub influența florei bacteriene , a fermenților și a mișcării pereților ; ierbar ^
RUMENEÁLĂ , rumenele , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Culoare rumenă , roșeață . 2. ( Pop . ) Fard , suliman , dresuri . 3. Plantă erbacee din familia rozaceelor , cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori de culoare galbenă ( Potentilla procumbens ) . - Rumeni + suf . -
SAFÍR , safire , s . n . 1. Varietate de corindon de culoare albastră , transparentă , folosită ca piatră prețioasă . 2. Varietate de blană de nurcă de culoare
STRÉCHE , streche , s . f . Nume dat mai multor specii de insecte foarte vătămătoare pentru animalele domestice : a ) ( și în sintagma strechea vitelor ) insectă de mărimea unei albine , cu corpul păros , negru sclipitor , ale cărei larve trăiesc ca paraziți sub pielea vitelor cornute mari , hrănindu - se cu sângele lor ( Hypoderma bovis ) ; b ) ( și în sintagma strechea oilor ) insectă mare de culoare brună - cenușie , păroasă , care își depune larvele în nările oilor , de unde ajung în sinusurile frunții , producând moartea animalelor ( Oestrus ovis ) ; c ) ( și în sintagma strechea cailor ) insectă mare de culoare galbenă - brună , păroasă , care își depune ouăle pe corpul sau pe coama cailor , de unde larvele ajung în intestin ( Gastrophilus equi ) ; d ) insectă cu abdomenul oval , cu picioarele păroase , care își depune ouăle pe părul căprioarelor și al cerbilor ( Hypoderma diana și
SUR , - Ă , suri , - e , adj . 1. De o culoare intermediară între alb și negru sau care rezultă dintr - un amestec de alb și negru ; cenușiu ; ( despre animale și păsări ) care are părul , lâna , penele de culoare cenușie . 2. ( Despre cer , nori , văzduh ) Lipsit de lumină , de strălucire ; încețoșat , tulbure ; Fig . posomorât , mohorât . 3. ( Despre părul oamenilor ; p . ext . despre oameni )
TÉNTĂ , tente , s . f . Amestec de tuș ( sau de culoare ) cu apă , terebentină etc . , folosit pentru a reda nuanța de culoare dorită ; nuanță a unei
VĂCĂLÍE , văcălii , s . f . 1. Marginea de lemn sau de tinichea a sitei , a ciurului și a baniței . 2. Numele mai multor specii de ciuperci necomestibile , cu consistență lemnoasă , care cresc pe trunchiul arborilor : a ) văcălie de brad = ciupercă a cărei pălărie este acoperită cu o crustă de culoare galbenă - roșcată ( Fomes pinicola ) ; b ) văcălie de fag = ciupercă de forma unei etajere , de culoare brună - negricioasă ( Ganoderma applanatum ) ; c ) văcălie de mesteacăn = ciupercă în formă de copită , cenușie - roșcată , acoperită cu o pieliță subțire și netedă ( Placodes betulinus ) ; d ) văcălie de salcie = ciupercă cu pălăria bombată , albă , apoi brună , cu miros plăcut de anason ( Trametes suaveolens ) . - Veacă ( reg . " văcălie " < sl . ) + suf . -