Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONTRADICTORIU
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru CONTRADICTORIU.
... al dreptului procesual , în temeiul căruia fiecare parte dintr - un proces este îndreptățită să i se comunice toate actele părții adverse și să discute în contradictoriu problemele care interesează soluționarea pricinii . [ Pr . : - ri - a - ] - Contradictoriu
... și metodă filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor contradictorii în scopul descoperirii adevărului . 2. ( În filozofia antică ) Artă de a discuta în contradictoriu , în scopul ajungerii la adevăr . 3. ( În evul mediu ) Logică formală . II. Adj . Care este conform cu dialectica ( I ) sau care o confirmă ; care se ...
... POLÉMIC , - Ă , polemici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Discuție în contradictoriu , controversă pe o temă literară , științifică , politică etc . 2. Adj . Care ține de polemică ( 1 ) , cu tendință de polemică , privitor la polemică ; critic , combativ , contradictoriu ...
... și intereselor instituției respective la încheierea de acte juridice sau în fața organelor de jurisdicție . 2. Adj . ( În sintagma ) Procedură contencioasă = procedură de rezolvare în contradictoriu
... CONTROVÉRSĂ , controverse , s . f . Discuție în contradictoriu
... CONTROVERSÁ , controversez , vb . I. Tranz . ( Rar ) A discuta în contradictoriu
... A afâna un pământ bătut , uscat , întărit . - Dez - + bate . DEZBÁTE^1 , dezbát , vb . III . Tranz . A discuta pe larg și adesea în contradictoriu
... DISPÚTĂ , dispute , s . f . 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane ; controversă ; p . ext . ceartă . 2. Luptă pentru întâietate , pentru tranșarea în favoarea sa a ...
DRÁMĂ , drame , s . f . 1. Piesă de teatru cu caracter grav , în care se redă imaginea vieții reale în datele ei contradictorii , în conflicte puternice și complexe , adesea într - un amestec de elemente tragice și comice . 2. Artă dramatică . 3. Fig . Întâmplare , situație nefericită , zguduitoare ;
ETÉR , eteri , ( 1 , 2 , 4 ) s . m . eteruri , ( 3 ) s . n . 1. S . m . Combinație organică lichidă , incoloră , foarte volatilă și inflamabilă , cu miros aromatic specific , obținută din alcooli sau din fenoli , cu numeroase folosiri în industrie . 2. S . m . Substanță ipotetică ( a cărei existență nu este admisă de fizica modernă ) având proprietăți fizice contradictorii , care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice . 3. S . n . Fig . Aer , atmosferă , cer , văzduh . 4. S . m . ( În concepția unor filozofi greci antici ) Al cincilea element al universului ( alături de foc , apă , pământ și aer ) din care ar fi alcătuite corpurile