Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CETATE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru CETATE.
... CETĂȚÚIE , cetățui , s . f . Diminutiv al lui cetate ; fortăreață ; întăritură naturală . [ Pr . : - țu - ie ] - Cetate
... fortăreață situată în incinta unei cetăți , a unui oraș , care servea ca rezistență și ca ultim refugiu al celor asediați . 2. Fortăreață , castel , cetate
... ASEDIÁ , asediez , vb . I . Tranz . A supune unui asediu o cetate
BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ) A trage , a trimite proiectilul până la o anumită distanță , până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . ...
BERBÉC , berbeci , s . m . I. 1. Masculul oii ; arete . 2. ( La sg . art . ) Constelație din emisfera boreală ; unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului . II. 1. Mașină de război întrebuințată odinioară la spargerea zidurilor și porților unei cetăți asediate . 2. Greutate mare , acționată mecanic sau manual , care prin cădere , servește la baterea pilonilor , la bătucit pământul , la spargerea bucăților mari de fontă etc . [ Var . : berbéce s .
... BURG , burguri , s . n . Castel medieval ; cetate
CATAPÚLTĂ , catapulte , s . f . 1. Mașină de război , folosită mai ales la atacul cetăților , care servea , în antichitate și la începutul evului mediu , la aruncarea pietrelor sau a butoaielor cu substanțe inflamabile asupra inamicului . 2. Dispozitiv pentru lansarea unei aeronave care , la decolare , trebuie să atingă o viteză mare pe un spațiu redus . 3. Dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului împreună cu scaunul sau cu cabina , în vederea parașutării lui în caz de
... în sintagma apă de colonie ) Lichid parfumat , fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale , folosit în cosmetică . COLONÍE^1 , colonii , s . f . 1. ( În antichitate ) Cetate sau oraș întemeiat , în scopuri comerciale sau strategice , de fenicieni , de greci sau de alte popoare pe teritorii străine . 2. Teritoriu ocupat și administrat de ...
CRENÉL , creneluri , s . n . 1. Fiecare dintre deschizăturile înguste , făcute din loc în loc , în partea superioară a parapetului unui turn de apărare , a unui castel sau a unei cetăți medievale , prin care se aruncau proiectilele asupra inamicului . 2. Deschizătură îngustă în pereții unei cazemate , ai unui adăpost sau în parapetul unei tranșee , prin care se pot observa mișcările inamicului și se pot executa trageri cu armament automat
... DESPRESURÁ , despresór , vb . I . Tranz . A elibera o unitate militară împresurată sau o cetate