Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERUL
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentru CERUL.
CER ^2 , ceruri , s . n . 1. Spațiu cosmic nesfârșit în care se află aștrii ; ( mai ales ) parte din acest spațiu văzută deasupra orizontului , care are o ...
CERĂRÍT s . n . ( Înv . ; rar ) Impozit pe producția de ceară . - Ceară + suf . -
CERȘETÓR , - OÁRE , cerșetori , - oare , s . m . și f . Persoană care cere de pomană . [ Var . : cerșitór - oáre s . m . și f . ] - Cerși + suf . -
CERȘETORÉSC , - EÁSCĂ , - EÁSCĂ , cerșetorești , adj . De cerșetor . - Cerșetor + suf . -
CERȘETORÍ , cerșetoresc , vb . IV . Tranz . și intranz . A cerși ; a cere ( ca un cerșetor ) . [ Var . : ceșitorí vb .
CERȘETORÍE , cerșetorii , s . f . Acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei ; strângere de pomeni ca mijloc de existență ; cerșetorit , cerșit . [ Var . : cerșitoríe s . f . ] - Cerșetor + suf . -
CERȘETORÍME s . f . Mulțime de cerșetori . [ Var . : cerșitoríme s . f . ] - Cerșetor + suf . -
CERȘETORÍT s . n . ( Rar ) Cerșetorie . [ Var . : cerșitorít s . n . ] - V.
CERȘÍ , cerșesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A cere de pomană ; a cerșetori . 2. Intranz . A cere ceva cu stăruință ( ca un cerșetor ) ; p . ext . a se înjosi cerând
CERȘÍT s . n . Faptul de a cerși ; cerșetorie . - V.
CERȘITÓR , - OÁRE - OÁRE s . m . v .