Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERCUIT
Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CERCUIT.
CERCUÍ , cercuiesc , vb . IV . 1. Tranz . A lega , a strânge cu cercuri un vas de doage , o roată de car etc . ; a freta . 2. Tranz . Fig . A limita , a mărgini . 3. Intranz . A se așeza în formă de cerc . - Cerc + suf . -
... CERCUÍRE , cercuiri , s . f . Acțiunea de a cercui ; cercuială . - V. cercui
... CERCUIÁLĂ , cercuieli , s . f . Cercuire . [ Pr . : - cu - ia - ] - Cercui
... CERCUITÓR , cercuitori , s . m . Persoană care face sau pune cercuri ( la butoaie ) . - Cercui
... A asambla mai multe piese sau a consolida un obiect prin strângere cu o fretă sau cu un bandaj exterior ; a cercui