Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEASORNIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru CEASORNIC.

CEASORNICĂRIE

... CEASORNICĂRÍE^2 , c e asornicării , s . f . Atelier , prăvălie unde se repară sau se vând ceasornice ( 1 ) . - Ceasornic

 

BALANSIER

... BALANSIÉR , balansiere , s . n . 1. Piesă care reglează prin oscilațiile ei mișcarea unui mecanism ; balansor . Balansier de ceasornic . 2. Bară lungă și subțire utilizată de dansatorii pe sârmă pentru a - și ține echilibrul . 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele ...

 

CADRAN

... instrumente de măsurat ) Suprafață ( de obicei circulară ) prevăzută cu anumite diviziuni , pe care se citesc indicațiile acului indicator al unui instrument de măsură , al unui ceasornic

 

CEAS

... timp egal cu 60 de minute ; oră . 2. Moment , clipă ; timp , vreme . 3. Aparat care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile ; ceasornic

 

CEASORNICAR

... dăunătoare , mică de 4 - 5 mm , care face galerii în lemnul construcțiilor și al mobilelor și produce zgomote asemănătoare cu tic - tacul ceasului ( Anobium pertinax ) . - Ceasornic

 

CRONOGRAF

... CRONOGRAF ^2 , cronografe , s . n . Aparat automat de precizie , prevăzut cu un mecanism de ceasornic , care înregistrează începutul și sfârșitul unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare , folosit în fizică , în aviație , în sport etc . CRONOGRÁF^1 , cronografe , s ...

 

CRONOMETRU

CRONOMÉTRU , cronometre , s . n . Instrument de precizie care funcționează pe principiul ceasornicului , permițând măsurarea timpului până la fracțiuni de secundă ( folosit la normarea proceselor de muncă , la determinarea rezultatelor în întreceri sportive

 

HELIOSTAT

... HELIOSTÁT , heliostate , s . n . Instrument alcătuit dintr - un sistem optic , pus în mișcare de un mecanism de ceasornic

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

MINUTAR

... MINUTÁR , minutare , s . n . Acul care indică minutele ( I 1 ) pe ceasornic

 

   Următoarele >>>