Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUN��STARE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 49 pentru BUN��STARE.

MORIA

... MÓRIA s . f . invar . Tulburare psihică manifestată printr - o stare

 

DISPONIBILITATE

... este disponibil . 2. ( În loc . adv . ) În disponibilitate = scos ( temporar ) dintr - o slujbă ( cu posibilitatea de a fi rechemat în activitate ) . 3. Lucru , bun de care se poate dispune ; rezervă . 4. ( Mai ales la pl . ) Stare

 

AVUT

... AVÚT , - Ă , avuți , - te , ( 1 ) adj . avuturi ( 2 ) s . n . 1. Adj . Care are o stare

 

DISPUS

... DISPÚS , - Ă , dispuși , - se , adj . Aflat într - o situație sau într - o stare sufletească potrivită pentru a face un lucru ; înclinat să . . . gata să . . . Expr . A fi ( bine ) dispus = a ) a avea ... vesel , mulțumit ; b ) a fi ușor amețit de băutură . A fi rău ( sau prost ) dispus = a fi într - o stare

 

DEZMOȘTENIT

... 1. Care a fost înlăturat de la o moștenire . 2. Fig . ( Adesea substantivat ) Lipsit de bunurile , de bucuriile vieții ; care se află în stare

 

INDISPOZIȚIE

... INDISPOZÍȚIE , indispoziții , s . f . 1. Lipsă de voie bună , de dispoziție ; supărare , mâhnire ( trecătoare ) . 2. Stare

 

MAHMUREALĂ

MAHMUREÁLĂ , mahmureli , s . f . Faptul de a fi mahmur ; starea celui mahmur ; lipsă de bună dispoziție ; buimăceală , mahmurie . - Mahmur + suf . -

 

PRĂPĂDIT

... PRĂPĂDÍT , - Ă , prăpădiți , - te , adj . ( Despre obiecte , clădiri , bunuri etc . ) Care se află într - o stare

 

SERVITUTE

... SERVITÚTE , servituti , s . f . 1. ( În evul mediu ) Stare de dependență , de aservire ; robie , servitudine . 2. ( Jur . ) Sarcină care grevează asupra unui bun

 

RESTABILI

RESTABILÍ , restabilesc , vb . IV . 1. Tranz . A stabili din nou , a readuce în starea de la început ( sau în alta mai bună ) . 2. Tranz . A reconstitui cuvinte , texte , manuscrise etc . în forma ( presupusă ) originară . 3. Refl . A - și reface sănătatea zdruncinată , a se întrema ; a se însănătoși ; a se înzdrăveni . - Re ^1 + stabili ( după fr .

 

CICLOTIMIE

... CICLOTIMÍE , ciclotimii . s . f . Stare

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>