Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRUNA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 155 pentru BRUNA.
BRUN
... RUGÍNĂ , rugini , s . f . I. 1. Substanță brun - roșcată , poroasă , sfărâmicioasă , care se formează prin oxidare pe obiectele de fier . 2. Obiect ( de fier ) vechi , prost întreținut ; ruginitură , rablă . 3. Fig . Idee , teorie ...
BRUNÁRE s . f . Acțiunea de a bruna și rezultatul ei ; brunaj . - V.
... CULÍC , culici , s . m . ( La pl . ) Gen de păsări de mlaștină cu ciocul lung și îndoit în jos , cu penajul brun închis sau brun
FUCOXANTÍNĂ , fucoxantine , s . f . Pigment de culoare brună , care se găsește în algele
... n . 1. Cocoașă ( la om ) . 2. Ridicătură de teren în formă de gheb ( 1 ) . 3. ( La pl . ) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun
IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...
LĂCÁR , lăcari , s . m . Gen de păsări călătoare și cântătoare , de mărimea unei vrăbii , de culoare brună pe spate și alb - brună pe pântece , care trăiesc în stufărișul din jurul lacurilor și al mlaștinilor ( Acrocephalus ) ; pasăre din acest gen . - Lac ^1 + suf . -
LIPITÓR , - OÁRE , lipitori , - oare s . 1. S . f . Specie de vierme anelid din apele dulci , cu corpul alungit , prevăzut la cele două capete cu câte o ventuză , care se hrănește cu sângele animalelor de al căror corp se lipește ( Hirudo medicinalis ) . 2. S . f . Pasăre călătoare arboricolă , nocturnă , de culoare brună - cenușie , cu pete brune sau roșietice , care se hrănește cu insecte ; mulge - capre ( Caprimulgus europaeus ) . 3. S . m . și f . Persoană care are meseria de a lipi . - Lipi + suf . -
MĂLÁI , mălaie , ( 2 ) s . n . 1. Făină de porumb . 2. Aliment preparat din făină de porumb , de mei sau de alte cereale , dospit și copt în cuptor ; aliment preparat din făină de porumb frământată cu lapte ( și cu zahăr ) . 3. ( Reg . ) Porumb ; p . restr . boabe de porumb . 4. ( Reg . ) Mei ; p . restr . boabe de mei . 5. ( Bot . ; reg . ) Mătură . 6. Compus : mălaiul - cucului = a ) plantă erbacee cu flori brune , dispuse la vârful ramurilor ( Luzula pilosa ) . b ) plantă erbacee cu frunze liniare și flori brune sau gălbui , dispuse în spice ( Luzula campestris ) . [ Pl . și : mălaiuri ] - Et .