Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BROȘĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru BROȘĂ.

BROȘARE

... BROȘÁRE , broșări , s . f . Acțiunea de a broșa ; broșat ^1 , legat ^1 . - V. broșa

 

BROȘAT

... BROȘÁT^2 , - Ă , broșați , - te , adj . ( Despre broșuri , cărți , caiete etc . ) Cu cojile sau foile așezate și legate împreună ( într - o copertă moale ) . - V. broșa . BROȘÁT^1 s . n . Broșare . - V. broșa

 

BROȘA

BROȘÁ , broșez , vb . I . Tranz . 1. A lega împreună colile sau foile unei broșuri , ale unei cărți , ale unui caiet etc . ( punându - le într - o copertă moale ) . 2. A prelucra prin așchiere o piesă de metal , găurind - o sau șănțuind -

 

CAIET

CAIÉT , caiete , s . n . 1. Fasciculă de foi de hârtie legate sau broșate împreună , folosită la scris , desenat etc . 2. Publicație periodică cuprinzând diverse studii , note , informații ( dintr - un anumit domeniu de

 

CARTE

CÁRTE , cărți , s . f . I. 1. Scriere cu un anumit subiect , tipărită și legată sau broșată în volum . 2. Fig . Cunoștințe de scriere și de citire ; învățătură , știință , cultură . Ai carte , ai parte . 3. Registru . II. 1. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Carnet cu date personale , care atestă sau conferă unei persoane anumite drepturi . Carte de membru . 2. Bucată de carton , cu însemnări scrise sau tipărite , căreia i se dau diferite întrebuințări : pentru corespondență ( carte poștală ) , ca permis de intrare la un concert , la o bibliotecă ( carte de intrare ) , indicând numele ( profesiunea , adresa etc . ) unei persoane ( carte de vizită ) etc . III. ( Înv . și pop . ) 1. Scrisoare . 2. Ordin scris , emis de o autoritate . 3. Act scris , document ;

 

CARTONA

... CARTONÁ , cartonez , vb . I . Tranz . A lega o carte , un caiet etc . în scoarțe de carton ^1 ( 1 ) ; a broșa

 

CLIPS

CLIPS , clipsuri , s . n . 1. Obiect de podoabă ( agrafă , broșă , cercel ) care se prinde cu un fel de clapă sau cu un ac cu arc . 2. Piesă formată din două elemente , care se asamblează și se desfac cu

 

COLIȚĂ

COLÍȚĂ , colițe , s . f . 1. Coală de carte sau de revistă , tipărită și fălțuită , înainte de a fi legată sau broșată ; fasciculă . 2. Mică coală de hârtie pe care sunt tipărite una sau mai multe mărci poștale și pe care se găsește o inscripție indicând ocazia cu care s - a lansat emisiunea respectivă . - Coală + suf . -

 

LEGĂTORIE

LEGĂTORÍE , legătorii , ( 1 ) s . f . 1. Atelier sau secție dintr - o întreprindere în care se cartonează sau se broșează cărți , reviste etc . 2. Meseria legătorului de cărți . - Legător + suf . -

 

LEGA

... să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a coperta . II. 1. Tranz . A prinde , a agăța , a atârna ...

 

VOLUM

VOLÚM , volume , s . n . I. 1. Spațiu pe care îl ocupă un corp . 2. Masă de apă debitată de o fântână , de un izvor , un râu , un fluviu . 3. Cantitate de bunuri economice ; proporțiile unei activități . 4. Forță , intensitate , amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical . II. Carte ( legată sau broșată ) având în genere mai mult de zece coli de tipar ; fiecare dintre cărțile care alcătuiesc împreună o lucrare unitară ; tom . [ Pl . și : ( înv . )