Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRITANICĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru BRITANICĂ.

BRITANIC

BRITÁNIC , - Ă , britanici , - ce , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Marii Britanii : p . restr . englez . 2. Adj . Care aparține Marii Britanii , privitor la Marea Britanie ; p . restr .

 

DOMINION

... DOMINIÓN , dominioane , s . n . Nume mai vechi dat statelor din afara insulelor britanice care fac parte din Imperiul Britanic

 

ANGLI

ÁNGLI s . m . pl . Populație germanică care , în sec . V , a cucerit estul Insulelor Britanice , dând numele ei acestui

 

ANGLO-SAXON

ANGLO - SAXÓN , - SAXÓN , - Ă , anglo - saxoni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populații germanice care au ocupat Insulele Britanice în sec . V - VI ; ( și la sg . ) persoană care face parte din una dintre aceste populații . 2. Adj . Care aparține anglo - saxonilor (

 

DRUID

DRUÍD , druizi , s . m . Preot al vechilor celți din Galia și din insulele

 

ENGLEZ

... a Angliei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Angliei sau populației ei , privitor la Anglia sau la populația ei ; englezesc ; p . ext . britanic

 

SCOȚI

SCÓȚI s . m . pl . Triburi celtice care populau inițial vestul și nordul Islandei și care în sec . V - VI s - au stabilit în nordul insulei