Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARĂTĂTOR
Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ARĂTĂTOR.
... merge , infirm sau bolnav de un picior . 2. S . f . Măsură populară de lungime , egală cu distanța de vârful degetului mare până la vârful degetului arătător
... BOBÂRNÁC , bobârnace , s . n . Lovitură dată peste nas , peste ureche etc . prin destinderea degetului arătător
... cuprinzând materiile , autorii sau cuvintele conținute în ea , cu indicarea paginilor ( și a volumelor ) unde se găsesc ; indice ( 5 ) . 2. S . m . Degetul arătător
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...
... TRĂGÁCI , - CE , trăgaci , - ce , subst . , adj . 1. S . n . Piesă mobilă din mecanismul unei arme de foc , de care se apasă cu degetul arătător pentru a declanșa percutorul . 2. S . m . Trăgător ( II 2 ) . 3. Adj . ( Pop . ; despre animale ) Care trage ( bine ) la ham sau la jug ...