Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARTICULARE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru ARTICULARE.
ARTICULÁR , - Ă , articulari , - e , adj . Privitor la articulațiile corpului , care se produce la articulațiile
AMIOTROFÍE s . f . Atrofie a unui grup de mușchi , frecventă în unele boli ale sistemului nervos , articulare , musculare etc . [ Pr . : - mi -
ARTICULÁȚIE , articulații , s . f . 1. Legătură între două sau mai multe oase ( prin intermediul ligamentelor ) ; locul acestei legături ; încheietură . 2. ( Rar )
ARTRITÍSM s . n . Predispoziție la unele boli articulare și de nutriție ; p . ext . boală articulară sau de nutriție provocată de această
ARTROPATÍE , artropatii , s . f . Nume dat mai multor boli articulare , având cauze
BRADILALÍE s . f . Ritm lent de articulare a cuvintelor , care se întâlnește în unele boli nervoase ;
CONDÍL , condili , s . m . ( Anat . ; adesea cu determinări care indică locul de articulare ) Proeminență rotundă la extremitatea unor
DISARTRÍE , disartrii , s . f . ( Med . ) Articulare defectuoasă a
LABIOVELÁR , - Ă , labiovelari , - e , adj . ( Despre consoane ) A cărei articulare se realizează concomitent prin rotunjirea buzelor și atingerea limbii de vălul
MECANOTERAPÍE s . f . Denumire generală pentru terapeutica prin masaj , prin gimnastică medicală , prin aparate mecanice , aplicată mai ales în boli articulare sau