Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARTICULA (SUNETE)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru ARTICULA (SUNETE).

ARTICULAT

ARTICULÁT , - Ă , articulați , - te , adj . 1. ( Despre sunete , cuvinte etc . ) Pronunțat , rostit deslușit cu ajutorul organelor vorbirii . 2. ( Despre substantive sau despre un echivalent al lor ) Care are articol . 3. Cu articulații , format din

 

ARTICULA

... ARTICULÁ , articulez , vb . I . 1. Tranz . A pronunța , a rosti un sunet , un cuvânt cu ajutorul organelor de vorbire . 2. Tranz . A pune , a adăuga articol unui substantiv sau unui echivalent al lui ...

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

VOCE

VÓCE , voci , s . f . 1. Facultate specifică omului de a emite sunete articulate ; ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane ; glas . 2. Însușire , aptitudine pe care o au unele persoane de a cânta frumos din gură . 3. Linie melodică încredințată fiecărui instrument dintr - o

 

GLAS

... vibrarea coardelor vocale umane ; facultate specifică omului de a emite sunete articulate ; voce . 2. Fig . Zgomot produs de vânt , de o apă etc . ; sunet

 

BOMBĂNI

... BOMBĂNÍ , bombănesc , vb . IV . Intranz . 1. A vorbi pentru sine , încet și fără a articula

 

FONETIC

FONÉTIC , - Ă , fonetici , - ce , s . f . , adj . 1. Ramură a lingvisticii care studiază producerea , transmiterea , audiția și evoluția sunetelor limbajului articulat . 2. Adj . Relativ la sunetele unei limbi ; care ține de fonetică ( 1 ) , privitor la

 

ROSTI

... ROSTÍ , rostésc , vb . IV . 1. Tranz . A articula , a pronunța sunete , cuvinte cu ajutorul organelor vorbirii . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A spune , a vorbi , a povesti ...

 

ANTERIOR

ANTERIÓR , - OÁRĂ , anteriori , - oare , adj . ( Adesea adverbial ) 1. Care precedă o anumită dată ; precedent . 2. Care este așezat în partea de dinainte . 3. ( Despre sunete ) Articulat în partea dinainte a cavității bucale . [ Pr . : - ri -

 

LIMBAJ

LIMBÁJ , limbaje , s . n . 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbă , grai . 2. Limba unei comunități umane istoricește constituită . 3. Mod specific de exprimare a sentimentelor și a gândurilor în cadrul limbii comune sau naționale . 4. ( Inform . ) Sistem de caractere și simboluri folosit în programare . [ Pl . și : limbajuri ] - Limbă + suf . - aj ( după fr . langage ) . LIMBÁJ s . n . ( Inform . ) Sistem de caractere și simboluri folosit în

 

PAPAGAL

PAPAGÁL , papagali , s . m . 1. Nume dat mai multor păsări tropicale cățărătoare , cu ciocul mare și încovoiat , cu pene felurit și viu colorate , care , dresate , pot repeta sunete articulate . 2. Clește cu dinți , folosit la lucrările de montare sau de reparare a

 

   Următoarele >>>