Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ADEVĂR

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 71 pentru ADEVĂR.

ARBITRAR

... e , adj . , s . n . 1. Adj . Care pornește dintr - o hotărâre luată după propria apreciere , fără a ține seamă de părerea altuia , de adevăr

 

ATESTA

... ATESTÁ , atést , vb . I . Tranz . A face dovada ; a confirma un adevăr

 

AUTENTIC

AUTÉNTIC , - Ă , autentici , - ce , adj . Care este conform cu adevărul , a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială ; recunoscut ca propriu unui autor sau unei

 

AXIOMĂ

... AXIÓMĂ , axiome , s . f . 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație , fiind evident prin el însuși . 2. Enunț prim , nedemonstrat , din care se deduc , pe baza unor reguli , alte enunțuri . [ Pr . : - xi ...

 

... cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu ...

 

CHIAR

... I. Adv . 1. Tocmai , întocmai , exact . Pornește chiar acum . 2. Până și , încă și . Chiar prin somn tot simțea . 3. În realitate , cu adevărat , într - adevăr

 

COLEA

... pe ) aproape , în apropiere , alături . Stă colea . 2. ( Cu sens temporal ) Atunci , în timpul când . . . , în momentul când . . . 3. ( Cu sens modal ) Cu adevărat , într - adevăr

 

CONFRUNTA

CONFRUNTÁ , confrúnt , vb . I . Tranz . 1. A pune față în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor . 2. A pune față în față obiecte , opere , fenomene etc . , pentru a le verifica sau a le compara . 3. Refl . A putea face față unei situații , probleme etc . ( deosebit de )

 

CONSTATA

... CONSTATÁ , constát , vb . I . Tranz . A stabili situația sau starea unui lucru , existența unui fapt , a unui adevăr

 

CONVERS

CONVÉRS , - Ă , converși , - se , adj . ( Despre judecăți , raționamente ) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers , fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul

 

CREDE

CRÉDE , cred , vb . III . 1. Tranz . A fi încredințat sau convins de un fapt , de existența sau de adevărul unui lucru . 2. Intranz . A recunoaște dreptatea cuiva , a fi înțelegător față de durerea sau de suferința cuiva . 3. Tranz . A socoti , a fi de părere , a - și închipui , a i se părea . 4. Intranz . A avea încredere deplină în cineva sau în ceva ; a - și pune toată nădejdea în cineva sau în ceva . 5. Intranz . A admite existența lui Dumnezeu și a accepta dogmele bisericii ; p . ext . a avea o anumită credință

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>