Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNHĂMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru ÎNHĂMA.

ÎNHĂMARE

... ÎNHĂMÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) înhăma ; înhămat ^1 . - V. înhăma

 

ÎNHĂMAT

... Cu hamurile puse ; prins la căruță , la trăsură , la sanie etc . 2. Fig . Angajat la realizarea unui lucru dificil . - ÎNHĂMÁT^1 s . n . Înhămare . - V. înhăma

 

ROTAȘ

ROTÁȘ , - Ă , rotași , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre cai ; și substantivat ) Înhămat lângă roata și oiștea carului sau a căruței ( în spatele cailor înaintași ) . 2. S . m . Vizitiu care conduce caii înhămați în felul descris mai sus . - Roată + suf . -

 

ÎNAINTAȘ

ÎNAINTÁȘ , - Ă , înaintași , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre animale de tracțiune , mai ales despre cai ; adesea substantivat ) Înhămat înaintea rotașilor . 2. Adj . ( Rar ) Care merge înainte , care este în față . 3. S . m . Persoană care , prin activitatea sau prin lucrările sale , a pregătit activitatea altora ; precursor . 4. S . m . ( Sport ) Jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal , rugbi , hochei etc . [ Var . : ( reg . ) naintáș , - ă adj . ] - Înainte + suf . -

 

ÎNJUGA

... Tranz . A pune o vită ( mai ales boii ) la jug . 2. Refl . și tranz . Fig . A ( se ) angaja , a ( se ) înhăma

 

CVADRIGĂ

CVADRÍGĂ , cvadrige , s . f . Car antic pe două roți , tras de patru cai înhămați unul lângă altul , folosit de romani la cursele de circ și la

 

ECHIPAJ

ECHIPÁJ , echipaje , s . n . 1. Totalitatea personalului de conducere și de deservire a unei nave , a unui avion , a unui tanc etc . 2. Grup de sportivi care se găsesc pe o ambarcație , un avion , un bob , o motocicletă etc . și care participă la conducerea acestora . 3. Partea fixă sau partea mobilă a unui instrument . 4. ( Ieșit din uz ) Trăsură de lux ( împreună cu caii înhămați la

 

FALAITAR

FALAITÁR , falaitari , s . m . Călăreț pe unul dintre caii înaintași înhămați la o trăsură domnească sau boierească de ceremonie și care ținea caii de

 

FALET

FALÉT , faleturi , s . n . ( Înv . ) Atelaj compus din patru cai înhămați la o trăsură , cei doi cai dinainte fiind încălecați de câte un

 

HĂȚ

HĂȚ ^2 interj . V. hâț . HĂȚ ^1 , hățuri , s . n . 1. Parte a hamului alcătuită din curele ( sau frânghii ) lungi , prinse de inelele căpețelei , cu ajutorul cărora se conduc caii înhămați . 2. ( Reg . ) Laț , juvăț , ștreang de care este spânzurat

 

HĂȚAȘ

HĂȚÁȘ^2 , hățașuri ( hățașe ) , s . n . ( Reg . ) 1. Cărare făcută de fiarele sălbatice prin pădure . 2. Drum râpos , abrupt , cu coaste repezi . - Et . nec . HĂȚÁȘ^1 , hățași , s . m . Cal care se mână cu ajutorul hățurilor , înhămat alături de un lăturaș . - Hăț ^1 + suf . -

 

   Următoarele >>>