Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNHĂMA

 Rezultatele 11 - 18 din aproximativ 18 pentru ÎNHĂMA.

HĂȚAȘ

HĂȚÁȘ^2 , hățașuri ( hățașe ) , s . n . ( Reg . ) 1. Cărare făcută de fiarele sălbatice prin pădure . 2. Drum râpos , abrupt , cu coaste repezi . - Et . nec . HĂȚÁȘ^1 , hățași , s . m . Cal care se mână cu ajutorul hățurilor , înhămat alături de un lăturaș . - Hăț ^1 + suf . -

 

HAM

HAM ^2 , hamuri , s . n . Ansamblu de curele ( sau de frânghii ) cu care se înhamă calul sau alte animale ( de tracțiune ) la un vehicul . HAM ^1 interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care imită lătratul câinelui . -

 

HARNAȘA

... HARNAȘÁ , harnașez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A înhăma

 

HULUBĂ

HULÚBĂ , hulube , s . f . Fiecare dintre cele două prăjini prinse de crucea căruței , a trăsurii etc . , între care se înhamă calul . [ Var . : ulúbă s .

 

LĂTURAȘ

LĂTURÁȘ , - Ă , lăturași , - e , adj . 1. ( Despre cai ; adesea substantivat ) Înhămat în afara hulubelor , la dreapta sau la stânga cailor dintre hulube . 2. ( Rar ) Lăturalnic , dosnic . - Latură + suf . -

 

OIȘTE

ÓIȘTE , oiști , s . f . 1. Bară lungă de lemn fixată în crucea carului , a căruței , a trăsurii etc . , de care se înhamă caii ( sau se înjugă boii ) . 2. Parte componentă a morii de vânt , cu ajutorul căreia aceasta se întoarce în bătaia vântului . [ Pr . : o -

 

PRINDE

... cuprinde ( pe neașteptate ) ; a copleși . III. 1. Tranz . A fixa ceva prin legare , coasere sau agățare . 2. Tranz . A înhăma ; a înjuga . 3. Refl . A se lega , a se asocia cu cineva ( în calitate de . . . ) . 4. Refl . și tranz ...

 

TROICĂ

TRÓICĂ , troici , s . f . Sanie rusească la care sunt înhămați trei cai unul lângă

 

<<< Anterioarele