Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPĂCARE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru ÎMPĂCARE.
... ÎMPĂCĂCIÚNE , împăcăciuni , s . f . ( Înv . ) Împăcare
... ÎMPĂCIUÍRE , împăciuiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) împăciui și rezultatul ei ; împăcare
... ÎMPĂCIUITORÍSM s . n . Atitudine de împăcare
... CONCILIÁȚIE , conciliații , s . f . Conciliere , împăcare
... CONCILIATÓR , - OÁRE , conciliatori , - oare , adj . Care tinde spre un acord , spre o împăcare
... CONCILIÉRE , concilieri , s . f . Împăcare
... CONSOLÁRE , consolări , s . f . Acțiunea de a ( se ) consola și rezultatul ei ; mângâiere , împăcare
... PACÍFIC , - Ă , pacifici , - ce , adj . 1. ( Înv . ) Iubitor de pace , de bună înțelegere , de liniște , pașnic ; care tinde spre un acord , spre împăcare
PACIFICÁ , pacífic , vb . I. Tranz . 1. A face să înceteze conflictele armate , luptele etc . , a restabili pacea . 2. ( Rar ) A restabili liniștea sufletească , a aduce împăcarea ; a atenua durerea fizică ; a liniști , a
... RECONCILIÉRE , reconcilieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) reconcilia și rezultatul ei ; punere de acord , înțelege , împăcare