Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPRIJINIT

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 109 pentru SPRIJINIT.

RĂSTURNA

RĂSTURNÁ , răstórn , vb . I . 1. Tranz . A scoate , a deplasa un corp din poziția lui normală , făcându - l să cadă într - o parte sau să ajungă cu susul în jos . 2. Tranz . A culca la pământ , a prăvăli , a doborî . 3. Tranz . Fig . A înlătura dintr - o situație înaltă , a scoate dintr - un post de conducere , a da jos de la putere . 4. Refl . A sta sau a se așeza într - o poziție comodă , cu spatele sprijinit de ceva ; p . ext . a se culca . - Răs - +

 

REAZEM

... REÁZEM , reazeme , s . n . 1. Dispozitiv care asigură sprijinirea unui corp de un alt corp ; obiect de care cineva sau ceva se poate sprijini

 

RECHIZITORIU

RECHIZITÓRIU , rechizitorii , s . n . 1. Cuvântare a procurorului în care acesta expune , în fața instanțelor de judecată , punctele pe care se sprijină acuzarea . 2. Fig . Acuzare gravă și violentă . [ Var . : rechizitór s .

 

REVANȘARD

REVANȘÁRD , - Ă , revanșarzi , - de , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care încearcă să - și ia revanșa , care vrea să se răzbune ; ( om ) caracterizat prin dorința de răzbunare , răzbunător . 2. Adj . Care duce sau sprijină o politică de revanșă pentru o pierdere

 

REZEMA

... REZEMÁ , reázem , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) așeza astfel încât să fie susținut de ceva : a ( se ) sprijini , a ( se ) propti . 2. Refl . Fig . A se întemeia , a se baza . [ Var . : ( reg . ) răzimá vb . I ] - Et . nec ...

 

REZEMAT

REZEMÁT , - Ă , rezemați , - te , adj . Sprijinit , proptit . [ Var . : ( reg . ) rezămát , - ă , răzimát , - ă adj . ] - V.

 

RING

RING , ringuri , s . n . 1. Estradă ridicată la o înălțime regulamentară , de formă pătrată și împrejmuită cu corzi sprijinite pe patru stâlpi , unde se dispută gale de box . 2. Mașină specială folosită în industria textilă pentru întinderea sau dublarea tortului , pentru răsucirea firului și înfășurarea lui pe țevi . 3. Cerc de metal pentru acostarea navelor , fixat de bulonul de pe peretele

 

SCARĂ

SCÁRĂ , scări , s . f . I. 1. Obiect ( de lemn , de fier , de frânghie etc . ) alcătuit din două părți laterale lungi și paralele , unite prin piese paralele așezate transversal la distanțe egale și servind pentru a urca și a coborî la alt nivel . 2. Element de construcție alcătuit dintr - un șir de trepte de lemn , marmură , piatră etc . ( cu balustradă ) , servind pentru comunicarea între etaje , între o clădire și exteriorul ei etc . ; ( la pl . ) trepte . 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii , în care călărețul își sprijină piciorul . II. 1. Succesiune , șir , serie ordonată de elemente ( mărimi , cifre etc . ) așezate în ordine crescândă , descrescândă sau cronologică , servind la stabilirea valorii a ceva . 2. Serie de diviziuni la unele aparate și instrumente ( termometru , barometru etc . ) , formând o linie gradată , cu ajutorul căreia se face determinarea unei mărimi prin deplasarea unei părți mobile . 3. Linie gradată care reproduce în mic unitățile de măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într - o hartă , într - un plan , într - un desen . 4. ( În expr . ) Pe ( o ) scară întinsă ( sau largă ) = în măsură mare , ...

 

SECUNDA

... SECUNDÁ , secundéz , vb . I . Tranz . 1. A sprijini , a ajuta , a însoți , a fi alături de cineva în acțiunile sale . 2. ( Muz . ) A acompania . [ Var ...

 

SEMIREMORCĂ

SEMIREMÓRCĂ , semiremorci , s . f . Remorcă cu o singură osie , a cărei parte frontală se sprijină pe partea din spate a vehiculului

 

SPĂTAR

... târziu avea comanda cavaleriei . SPĂTÁR^1 , spătare , s . n . Parte mai înaltă a unui scaun , fotoliu etc . , care servește pentru a sprijini

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>