Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CALITĂȚI

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 513 pentru CALITĂȚI.

COMUN

... mai mulți sau pe toți ; de care se folosesc mai mulți sau toți ; obștesc . 2. Obișnuit , normal , firesc ; frecvent . 3. Banal , de rând ; de proastă calitate

 

COMUNICABILITATE

COMUNICABILITÁTE s . f . Calitatea sau starea a ceea ce este

 

CONCIZIE

CONCÍZIE s . f . Calitatea de a fi concis ; exprimare , formulare scurtă ; laconism . [ Var . : conciziúne s .

 

CONFUZIE

CONFÚZIE , confuzii , s . f . 1. Faptul de a confunda ; încurcătură ; lipsă de orientare ( în diverse probleme ) . 2. ( Jur . ; în forma confuziune ) Stingere a unei obligații prin întrunirea , în aceeași persoană , a calităților de creditor și debitor . [ Var . : confuziúne s .

 

CONSERVĂ

CONSÉRVĂ , conserve , s . f . Produs alimentar fabricat în așa fel încât , păstrat în ambalaje speciale sau în borcane ermetic închise , își menține multă vreme nealterate

 

CONTURANȚĂ

CONTURÁNȚĂ s . f . ( Tel . ) Mărime ce caracterizează calitatea reproducerii contururilor într - o imagine de televiziune . - De la

 

CONVERSIUNE

CONVERSIÚNE , conversiuni , s . f . 1. Schimbare a condițiilor unui împrumut . 2. Preschimbare a unei valori de natură economică în alta . 3. ( Log . , în sintagma ) Conversiunea judecăților = operație de inversare a funcțiunii subiectului și predicatului în judecată , păstrându - se calitatea judecății . 4. ( Chim . ) Mărime care exprimă transformarea substanțelor inițiale dintr - o reacție chimică în unitatea de timp , exprimată de obicei în procente pe unitate de

 

CORECTITUDINE

CORECTITÚDINE s . f . 1. Calitatea de a fi corect ; lipsă de greșeli . 2. Ținută sau purtare corectă ; cinste . 3. ( Log . ) Însușire a gândirii care respectă legile logice . - Corect + suf . - itudine ( după promptitudine

 

CREMĂ

... etc . cu apă , uleiuri eterice și ingrediente , în vederea utilizării în tehnică , cosmetică sau medicină ; alifie . 3. Fig . Ceea ce este bun , de frunte , de calitate

 

CRITIC

CRÍTIC , - Ă , critici , - ce , adj . , subst . I. Adj . 1. Care apreciază calitățile și defectele ( unor oameni , stări , fapte , opere etc . ) . Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare , a comentariilor etc . , introduse la editarea unui text , cu scopul de a permite controlul felului în care a fost alcătuită ediția respectivă . Ediție critică = ediție a unui text sau a unei lucrări însoțită de un aparat critic . 2. Care se referă la un punct sau la un moment de criză , care premerge o schimbare bruscă ( în rău ) ; care poate determina o schimbare decisivă ( în rău ) . Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat . Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică , în care lichidul și vaporii acelui fluid au aceeași densitate , astfel încât nu se poate spune dacă este lichid sau gaz . II. S . m . Specialist în problemele de artă , care analizează , interpretează și apreciază operele artistice . III. S . f . Analiză , apreciere a unor opere artistice , literare , a activității unor persoane sau a unor

 

CULTURĂ

CULTÚRĂ , culturi , s . f . 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori . 2. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producții mari și constante ; știința , priceperea de a lucra pământul , de a îngriji plantele . 3. Creștere , în laborator , a bacteriilor ; colonie de bacterii obținută pe această cale . 4. ( În sintagma ) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport și gimnastică , atât pentru întărirea și menținerea sănătății , cât și pentru formarea calităților fizice necesare în muncă , sport etc . , la care se adaugă baza materială , cercetarea științifică , procesul de formare a specialiștilor ; disciplină care se ocupă cu această dezvoltare ; educație

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>