Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRICA

 Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 114 pentru STRICA.

PARADITURĂ

PARADITÚRĂ , paradituri , s . f . ( Fam . ) Lucru stricat , deteriorat , degradat , uzat ; lucru de proastă calitate . - Paradi + suf . -

 

PERISABIL

PERISÁBIL , - Ă , perisabili , - e , adj . Care se strică , se alterează ușor ; supus stricăciunii , alterării ,

 

PERVERTI

... să se schimbe sau a se schimba în rău ( din punct de vedere moral ) ; a ( se ) deprava , a ( se ) strica

 

PERVERTIT

PERVERTÍT , - Ă , pervertiți , - te , adj . Care s - a schimbat în rău ( din punct de vedere moral ) ; stricat , depravat , corupt . - V.

 

PETICI

PETICÍ , peticesc , vb . IV . 1. Tranz . A pune petice ( 1 ) , a repara cu petice o haină ruptă , un obiect stricat etc . ; a cârpi . 2. Tranz . și refl . ( Rar ) A face să rămână sau a rămâne numai petice ( 1 ) ; a ( se ) rupe în bucăți ; a ( se ) zdrențui 3. Tranz . A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros . [ Var . : petecí vb .

 

PETRECANIE

... lua ( cuiva ) viața ; a omorî , a ucide , a răpune ( pe cineva ) ; b ) a risipi , a strica , a distruge ( un bun , un obiect ) ; a cheltui ( tot ) ; a da gata ( ceva ) . A i se face ...

 

PONOSI

... obiect ( de îmbrăcăminte ) să - și piardă aspectul și coloritul inițial ; a murdări , a uza , a degrada , a strica ( prin întrebuințare îndelungată ) . 2. ( Înv . și reg . ) A bârfi , a ponegri , a defăima ; a calomnia , a ...

 

PONOSIT

PONOSÍT , - Ă , ponosiți , - te , adj . ( Pop . ; mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte ) Care și - a pierdut aspectul și culoarea inițială ; deteriorat , stricat , uzat ( prin întrebuințare îndelungată ) ; învechit ; sărăcăcios . - V.

 

PRĂPĂDI

... distruge , a ( se ) nimici , a ( se ) face praf ; a ( se ) nărui , a ( se ) ruina , a ( se ) strica . 2. Tranz . A ucide , a omorî , a răpune . 3. Tranz . ( Pop . ) A pierde un bun ; a ...

 

PRĂPĂDIT

PRĂPĂDÍT , - Ă , prăpădiți , - te , adj . ( Despre obiecte , clădiri , bunuri etc . ) Care se află într - o stare mizerabilă , care este stricat , deteriorat , dărâmat , sărăcăcios ; ( despre ființe ) cu forțele fizice ( sau morale ) epuizate ; vlăguit , extenuat , sfârșit . V.

 

PRAMATIE

PRAMÁTIE , pramatii , s . f . ( Fam . ) Persoană fără caracter , cu purtări rele , imorală ; escroc , canalie , pușlama , stricat ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>