Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURTE
Rezultatele 81 - 90 din aproximativ 97 pentru CURTE.
PORTÁR , portari , s . m . 1. Persoană însărcinată cu paza ( intrării ) unei întreprinderi , a unei instituții , a unei case de locuit etc . 2. Boier însărcinat cu paza curții domnești ( și cu alte treburi de protocol , administrative etc . ) . 3. Sportiv dintr - o echipă care apără spațiul porții proprii spre a evita primirea de goluri . - Poartă + suf . -
POSTELNICÉL , postelnicei , s . m . Titlu dat unui slujbaș ( civil sau militar ) de la curtea domnească subordonat postelnicului ( 1 ) ; persoană care avea acest titlu . - Postelnic + suf . -
... PROGÁDIE , progadii , s . f . ( Reg . ) Curte
PROTONOTÁR , protonotari , s . m . Prelat de la curtea papală însărcinat cu înregistrarea și expedierea actelor
... anumite servicii la bordul vaselor mai mari . II. Interj . ( De obicei repetat ) Strigăt cu care se cheamă puii ^1 ( I 2 ) sau alte păsări de curte
... pentru alimentarea cu apă , folosit în crescătoriile piscicole pentru dezvoltarea puilor ^1 de păstrăvi . 2. Adăpost special amenajat destinat creșterii puilor ^1 unor păsări de curte
REFERENDÁR , referendari , s . m . 1. Demnitar la curtea franceză însărcinat cu prezentarea și urmărirea cererilor referitoare la titlurile de noblețe , la dispensele de vârstă etc . 2. ( Înv . )
SEIMÉN , seimeni , s . m . ( În sec . XVII - XVIII , în Țara Românească și în Moldova ) Soldat din corpul de ostași mercenari pedeștri înarmați cu sânețe , a căror atribuție era paza curții domnești . [ Var . : siimén , simén s .
SEÍZ , seizi , s . m . ( Înv . ) Rândaș , grăjdar ( la curtea
SLÚGER , slugeri , s . m . Dregător în Țara Românească și în Moldova însărcinat cu aprovizionarea curții domnești și a armatei ( rangul și atribuțiile variind de la o epocă la alta și de la un principat la altul ) ; rang , titlu purtat de acest dregător . [ Var . : súlger s .
SPĂTÁR^2 , spătari , s . m . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Dregător la curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului , iar mai târziu avea comanda cavaleriei . SPĂTÁR^1 , spătare , s . n . Parte mai înaltă a unui scaun , fotoliu etc . , care servește pentru a sprijini spatele persoanei care stă pe ele ; rezemătoare , spetează . - Spată + suf . -