Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORP

 Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 1246 pentru CORP.

MILACOP

MILACÓP , milacopi , s . m . Pește de mare cu corpul lung până la 65 cm , de culoare argintie dungată cu brun , acoperit cu solzi mari ( Umbrina cirrhosa ) . - Et .

 

MILIȚIE

MILÍȚIE , miliții , s . f . 1. ( În fostele țări socialiste din Europa ) Instituție de stat având drept scop menținerea ordinii publice și respectarea regulilor de conviețuire socială ; reprezentanții acestei instituții ; p . ext . clădirea în care își avea sediul această instituție ; poliție . 2. ( În vechea organizare militară ) Armată nepermanentă sau de rezervă , care cuprindea și unele corpuri speciale de armată ; p . ext . ( pop . ) serviciu militar ,

 

MINERAL

... MINERÁL , - Ă , minerali , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Corp solid , cu o anumită compoziție chimică , care se găsește în natură în stare cristalină sau amorfă , în componența rocilor și a minereurilor . 2 ...

 

MIREASMĂ

MIREÁSMĂ , miresme , s . f . 1. Miros plăcut și puternic , răspândit mai ales de plante și flori ; parfum , aromă . 2. ( La pl . ) Uleiuri sau substanțe aromatice plăcut mirositoare , cu care se unge corpul , se parfumează în casă etc . ;

 

MIRIAPOD

MIRIAPÓD , miriapode , s . n . ( La pl . ) Clasă de animale inferioare , cu corpul alcătuit din segmente sau din inele și cu multe perechi de picioare ; ( și la sg . ) animal care face parte din această clasă . [ Pr . : - ri -

 

MIROS

MIRÓS , mirosuri , ( 1 , 2 ) ( 3 ) miroase , s . n . l . Unul dintre cele cinci simțuri cu care sunt înzestrați oamenii și unele animale , prin care organismul primește informații asupra proprietăților chimice ale unor substanțe care emană vapori ; capacitate de a percepe și deosebi aceste emanații ; olfacție . 2. Emanație plăcută sau neplăcută pe care o exală unele corpuri ; proprietate a unor substanțe de a produce asemenea emanații ; senzație pe care o produce această emanație asupra simțului olfactiv . 3. ( Mai ales la pl . ) Condiment , mirodenie . [ Acc . și :

 

MISTREȚ

MISTRÉȚ , - EÁȚĂ , mistreți , - e , adj . I. ( În sintagma ) Porc mistreț ( și substantivat , m . ) = animal sălbatic cu corpul masiv , acoperit cu păr aspru , negru - sur , cu greabănul înalt , capul mare , terminat cu bot alungit , cu ochii mici și cu caninii transformați în colți puternici ; porc sălbatic ( Sus scrofa ) . II. ( Pop . ) 1. Care rezultă dintr - un amestec de rase ; de calități diferite ; amestecat , pestriț ; p . ext . care e de valoare mijlocie . 2. ( Despre vin , fructe etc . ) Acrișor ; ( despre fructe ) pădureț ,

 

MOAȘTE

MOÁȘTE s . f . pl . ( În religia creștină ) Rămășițele mumificate din corpul unei persoane considerată sfântă ; p . ext . veșmânt , parte de veșmânt sau orice alt obiect care a aparținut unei astfel de persoane ( și căreia i se atribuie puteri

 

MOBIL

... MOBÍL , - Ă , mobili , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se mișcă , se deplasează sau care poate fi mișcat , deplasat . 2. S . n . Corp în mișcare . 3. Adj . Nestabil ; schimbător , variabil . 4. S . n . Cauză determinantă a unei acțiuni ; impuls , imbold , scop , obiectiv . [ Pl . și : ( 4 ) mobiluri ...

 

MOLAN

... MOLÁN^2 s . n . ( Reg . ) Vin din struguri nealtoiți . - Mol ^3 + suf . - an . MOLÁN^1 , molani , s . m . Pește mic din apele de munte , cu corp

 

MOLUSCĂ

MOLÚSCĂ , moluște , s . f . ( La pl . ) Încrengătură de animale cu corpul moale ( adesea închis într - o cochilie ) și de obicei cu un picior musculos ; ( și la sg . ) animal care face parte din această

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>