Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARAT

 Rezultatele 711 - 720 din aproximativ 1835 pentru ARAT.

EXPLOZIV

EXPLOZÍV , - Ă , explozivi , - e , adj . s . n . 1. Adj . Care poate exploda , care produce explozie ; explozibil ( 1 ) , fulminant . 2. S . n . Substanță sau amestec de substanțe care , sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic , are proprietatea de a se descompune brusc și violent , cu dezvoltare de căldură , lumină și gaze , provocând o creștere mare a presiunii la locul exploziei ; explozibil (

 

EXPONENȚIAL

EXPONENȚIÁL , - Ă , exponențiali , - e , adj . ( Mat . ) Care are un exponent ( 2 ) variabil , nedeterminat sau

 

EXPRESIV

EXPRESÍV , - Ă , expresivi , - e , adj . ( Despre cuvinte , gesturi etc . ) Care arată ceva în mod viu , plastic , elocvent , grăitor ,

 

EXTENSIV

EXTENSÍV , - Ă , extensivi , - e , adj . 1. Referitor la extindere , bazat pe cantitate , pe spațiu . 2. Care are proprietatea de a ( se )

 

EXTENSOR

EXTENSÓR , - OÁRE , extensori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care are rolul de a întinde . 2. S . n . Aparat pentru dezvoltarea mușchilor , format dintr - unul sau din mai multe arcuri de oțel sau din benzi de cauciuc cu capetele prinse în două mânere , care trebuie întinse cu

 

EXTINCTOR

EXTINCTÓR , - OÁRE , extinctori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care are proprietatea de a stinge . 2. S . n . Aparat care servește la stingerea incendiilor ;

 

EXTREM

EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen al unei proporții . 2. S . n . Maximul sau minimul unei

 

FĂINĂ

FĂÍNĂ , făinuri , ( 2 ) s . f . 1. ( De obicei urmat de determinări care arată felul ) Pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante și folosită în alimentație . 2. Pulbere obținută prin măcinarea anumitor

 

FĂINOS

FĂINÓS , - OÁSĂ , făinoși , - oase , adj . 1. Care are aspectul sau consistența făinii ( 1 ) . 2. Preparat din

 

FĂLȚUIT

FĂLȚUÍT^2 , - Ă , fălțuiți , - te , adj . 1. ( Despre piei tăbăcite ) Care și - a redus și și - a uniformizat grosimea în urma prelucrării cu falțul . 2. ( Despre unele materiale de construcție ) Care are falț , prevăzut cu falț . 3. ( Despre colile unei tipărituri ) Îndoit și împăturit ( în vederea broșării sau a legării ) . - FĂLȚUÍT^1 s . n . Fălțuire . - V.

 

FĂLCOS

FĂLCÓS , - OÁSĂ , fălcoși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) Care are fălci

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>