Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RAMIFICAT
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 98 pentru RAMIFICAT.
RÉCHIE , rechii , s . f . Plantă erbacee meliferă cu tulpina ramificată , cu frunze alterne , cu flori mici , galbene - verzui ( Reseda lutea ) . - Et .
REN , reni , s . m . Mamifer rumegător asemănător cu cerbul , cu coarnele în formă de arc , ramificate ( atât la mascul , cât și la femelă ) , având concavitatea îndreptată înainte , cu smocuri lungi de păr aspru între copite , care trăiește în regiunile arctice , sălbatic sau domesticit ( Rangifer
REZÉDĂ , rezede , s . f . Plantă decorativă erbacee , cu tulpina ramificată , cu frunze întregi alungite și cu flori mici , galbene - aurii , cu miros plăcut ; rozetă ( Reseda
RIZOÍD , rizoizi , s . m . Organ de fixare și de absorție al unor plante inferioare , constituit din filamente simple sau ramificate cu peretele foarte
RIZÓM , rizomi , s . m . Tulpină subterană simplă sau ramificată , lipsită de clorofilă , a anumitor plante , cu aspect asemănător rădăcinii , de care se deosebește prin prezența mugurilor la subsuoara unor frunze rudimentare , în formă de solzi , și prin structura
ROZÉTĂ , rozete , s . f . 1. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu frunze lunguiețe , cu flori galbene - aurii , plăcut mirositoare ; rezedă ( Reseda odorata ) . 2. Nasture de alamă pe care îl purtau , în trecut , la tunică și la cizme , ostașii din trupele de cavalerie de roșiori . 3. Motiv decorativ circular , având forma unui trandafir , care apare frecvent în arta populară românească . 4. ( Arhit . ) Fereastră circulară de mari dimensiuni , decorată cu vitralii și folosită mult la ornamentarea fațadelor catedralelor gotice ; rozasă . 5. ( Tehn . ) Armătură sau guler original al unei tije , care servește ca element de legătură , de suspensie sau de protecție . 6. Disc , în general de formă rotundă , care se aplică pe fața diferitelor elemente de construcție , pentru a masca sau pentru a decora anumite elemente . 7. Cusătura în formă de triunghi , executată manual cu fire de mătase , la deschizătura buzunarelor , servind ca întăritură sau pentru
RUSCÚȚĂ , ruscuțe , s . f . 1. ( Reg . ) Diminutiv al lui ruscă . 2. ( Bot . ) Cocoșel - de - câmp . 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu flori de culoare roșie ( Adonis
SĂGEȚÍCĂ , săgețele , s . f . 1. Diminutiv al lui săgeată . 2. Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu flori mari , albastre , liliachii sau albe , dispuse câte două la vârful unui peduncul lung ( Geranium pratense ) . - Săgeată + suf . -
SCÂNTEIÚȚĂ , scânteiuțe , s . f . I. Scânteioară ( 1 ) . II. ( Bot . ) 1. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată la bază și cu flori roșii , roz sau albastre ; scânteioară ( 2 ) , ochișor ( 2 ) ( Angallis arvensis ) . 2. Plantă erbacee mică din familia liliaceelor , cu frunze liniare și cu flori galbene ( Gagea arvensis ) . 3. ( La pl . ) Brumărea . [ Pr . : - te - iu - ] - Scânteie + suf . -
SCIÁTIC , - Ă , sciatici , - ce , adj . s . f . 1. Adj . ( În sintagma ) Nerv sciatic = nervul cel mai mare din corpul omenesc , care pleacă din partea de jos a măduvei spinării și se ramifică în coapsă , gambă și laba piciorului , inervând membrele inferioare . 2. Adj . Care ține de nervul sciatic , privitor la nervul sciatic . Nevralgie sciatică . 3. S . f . Boală care se manifestă prin durere de - a lungul traiectului nervului sciatic , accentuată la mișcare , la care se mai pot adăuga tulburări motorii , vasculare și trofice . [ Pr . : sci -
SÍCĂ , sici , s . f . Plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu frunze mari de culoare verde - închis dispuse în rozete și cu flori mici albăstrui sau roșietice în formă de spiculețe ( Statice gmelini ) . - Et .