Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUIT

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 129 pentru LOCUIT.

MAHALAGIU

MAHALAGÍU , mahalagii , s . m . Bărbat care locuiește într - un cartier mărginaș , la periferia unui oraș ; p . ext . bărbat cu apucături vulgare , grosolane , care se ceartă și bârfește . - Mahala + suf . -

 

MAUR

MÁUR , - Ă , mauri , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană făcând parte din populația băștinașă care locuia în antichitate în nord - vestul Africii ; persoană făcând parte din populația arabă care a cucerit în evul mediu nord - vestul Africii și o parte a Spaniei . 2. Adj . Care aparține maurilor , privitor la mauri ; mauresc , moresc . [ Pr . : - ma -

 

MESAPI

MESÁPI s . m . pl . Populație care a locuit în antichitate în Mesapia ( ținut în sudul

 

MILANEZ

MILANÉZ , - Ă , milanezi , - e s . 1. S . m . , s . f . Persoană care locuiește în orașul Milano sau este originară de acolo . 2. S . f . Tricot de mătase folosit pentru confecționarea obiectelor de

 

MINORITATE

MINORITÁTE , minorități , s . f . 1. Partea ( cea ) mai puțin numeroasă , numărul ( cel ) mai mic de ființe sau de lucruri dintr - o colectivitate . 2. ( În sintagma ) Minoritate națională = grup de oameni de aceeași limbă și origine care locuiește pe teritoriul unui stat național . 3. ( Jur . )

 

MONGOL

MONGÓL , - Ă , mongoli , - e s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Mongoliei sau este originară de acolo ; p . ext . persoană care face parte din una din populațiile care locuiesc în Asia centrală . 2. Adj . Care aparține Mongoliei sau mongolilor ( 1 ) , privitor la Mongolia sau la mongoli ;

 

MUȘUROI

MUȘURÓI^1 , mușuroaie , s . n . 1. Moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile , cârtițele etc . când își sapă coridoarele subterane ; p . ext . grup de furnici care locuiesc într - un furnicar ; furnicar . 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini , a le feri de vânt , de îngheț sau pentru ale favoriza dezvoltarea . 3. ( Urmat de determinări ) Grămadă ( mică ) . 4. ( Reg . ) Ridicătură mică de pământ ; movilă , deal . [ Var . : ( înv . și reg . ) moșinói , moșirói , moșorói , moșurói , mușinói , mușirói , mușunói s . n . ] MUȘUROÍ^2 , mușuroiesc , vb . IV . Tranz . A îngrămădi pământ la rădăcina unei plante , pentru a o proteja sau pentru a favoriza dezvoltarea

 

MUNTEAN

MUNTEÁN , munteni , s . m . 1. Persoană care face parte din populația de bază a Munteniei ori este originară de acolo . 2. Persoană care locuiește la munte sau este originară de la

 

MUNTEANCĂ

MUNTEÁNCĂ , muntence , s . f . 1. Femeie care face parte din populația de bază a Munteniei sau care este originară de acolo . 2. Femeie care locuiește la munte sau este originară de la munte . - Muntean + suf . -

 

MUREȘEAN

MUREȘEÁN , - Ă , mureșeni , - e , s . m . și f . Persoană care locuiește în regiunea Mureșului sau este originară din această regiune . - Mureș ( n . pr . ) + suf . -

 

MUREȘEANCĂ

MUREȘEÁNCĂ , mureșence , s . f . 1. Femeie care locuiește în regiunea Mureșului sau este originară din această regiune . 2. ( Art . ) Numele unui dans popular ; melodic după care se execută acest dans . - Mureșean + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>