Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTIINȚĂ
Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 237 pentru ȘTIINȚĂ.
... CULTUROLOGÍE s . f . Știință
... DEMOGRAFÍE , demografii , s . f . Știință care , prin metode cantitative , studiază fenomene și procese privitoare la numărul , repartiția geografică , structura , densitatea , mișcarea populației umane și compoziția ei pe grupe de vârstă ...
DILETANTÍSM s . n . Faptul de a se ocupa ca diletant de o ramură a artei , a științei sau a
DOCÉNT , docenți , s . m . 1. ( În alte țări ) Grad didactic onorific în învățământul superior , corespunzând de obicei aceluia de conferențiar ; persoană care are acest grad . 2. ( În țara noastră ; de obicei în sintagma doctor docent ) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s - au distins printr - o activitate valoroasă ; persoană care are acest
DOMÉNIU , domenii , s . n . 1. Proprietate funciară feudală întinsă , care a stat la baza societății medievale în Europa Apuseană . 2. Sector al unei științe , al unei arte ; sferă de activitate . 3. ( Mat . ) Mulțime de puncte situate pe o dreaptă , pe o suprafață , în spațiu , caracterizată prin aceea că pentru fiecare punct există o vecinătate a lui cuprinsă în mulțime și prin faptul că oricare pereche de puncte din mulțime se pot uni printr - o linie poligonală cuprinsă în acea mulțime . 4. ( Fiz . ) Interval de valori pentru care poate fi folosit un instrument dat de
... A ajuns drept la timp . D. S . n . 1. Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr - un stat . Drept penal . 2. Știință sau disciplină care studiază dreptul ( D 1 ) . 3. Putere , prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită , de a ...
... ECOLOGÍE s . f . Știință
ECONOMÍST , - Ă , economiști , - ste , s . m . și f . 1. Persoană care se ocupă cu studierea și analiza proceselor și fenomenelor economice ; specialist în științele economice . 2. Adept al
... ELECTRÓNIC , - Ă , electronici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține electronilor sau electronicii , privitor la electroni sau la electronică . 2. S . f . Știință care studiază fenomenele legate de mișcarea în diferite medii a particulelor încărcate electric , interacțiunea dintre aceste particule , producerea lor etc . , precum și construcția ...
ELECTROTÉHNIC , - Ă , electrotehnici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicăriilor în tehnică . 2. Adj . Care aparține electrotehnicii ( 1 ) , privitor la aplicarea tehnică a fenomenelor electrice și
... ENIGMÍSTIC , - Ă , enigmistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Știință