Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTREBUINȚARE

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 88 pentru ÎNTREBUINȚARE.

ROATĂ

ROÁTĂ^2 , roate , s . f . ( Înv . ) Unitate militară cu un efectiv aproximativ egal cu cel al unei companii . ROÁTĂ^1 , roți , s . f . 1. Cerc de metal sau de lemn , cu spițe sau plin , care , învârtindu - se în jurul unei osii , pune în mișcare un vehicul . 2. ( Tehn . ) Organ de mașină sau ansamblu unitar de piese în formă de cerc , care se poate roti în jurul unei axe proprii . 3. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . asemănătoare cu roata ( 1 ) , având diverse întrebuințări . 4. Obiect fabricat , aranjat sau legat în formă de roată ( 1 ) , de cerc , de disc . Roată de cașcaval . Roată de frânghie . 5. Figură pe care o formează mai multe ființe sau lucruri așezate în formă de cerc . 6. Mișcare circulară ; învârtitură , răsucire , rotocol . 7. Instrument de tortură și execuție de formă circulară , folosit în evul mediu . [ Pl . și :

 

RONDELĂ

RONDÉLĂ , rondele , s . f . 1. Piesă de metal , de lemn , de mase plastice etc . în formă de placă plată circulară , perforată sau neperforată , având uneori fețele profilate , cu întrebuințări diverse . 2. Porțiune din trunchiul unui arbore , de formă cilindrică , folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului , pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc . [ Var . : rondeá s .

 

RUPE

... solicitări mecanice ; a despărți ( intenționat ) un obiect în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz . A distruge un obiect prin întrebuințare . 3. Tranz . ( Adesea fig . ) A distruge un obiect prin sfărâmare , spargere etc . Apele rup stăvilarele . 4. Tranz . A sfâșia un lucru ...

 

SEISMOGRAFIE

... SEISMOGRAFÍE s . f . Totalitatea procedeelor de întrebuințare

 

STEATIT

STEATÍT s . n . Varietate de talc , de culoare albă , gălbuie sau cenușie , cu diferite întrebuințări în industrie , la fabricarea unor obiecte decorative etc . [ Pr . : ste -

 

TAMBUR

TAMBÚR , tambure , ( 1 , 2 ) s . n . , tamburi , ( 3 ) s . m . 1. S . n . Piesă în formă de cilindru gol , fixă sau mobilă în jurul unui ax , făcută din metal , din lemn etc . , cu diverse întrebuințări în tehnică ; tobă . 2. S . n . Porțiune de prismă poligonală goală sau de cilindru gol , interpusă între o cupolă și arcurile sau zidurile care limitează un spațiu boltit . 3. S . m . ( Ieșit din uz )

 

TANIN

TANÍN , taninuri , s . n . Produs vegetal cu gust astringent , solubil în apă , care are proprietatea de a tăbăci pielea , cu întrebuințări în industrie ; acid

 

TERAPEUTIC

... Ă , terapeutici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a medicinii care studiază mijloacele și metodele de tratament , precum și modul de întrebuințare

 

TINICHEA

TINICHEÁ , tinichele , s . f . 1. Placă sau foaie subțire de tablă de oțel având diverse întrebuințări . 2. Cutie , vas , recipient făcut din tablă . 3. ( Depr . ) Decorație , medalie . 4. ( Reg . ) Scândură subțire ( de

 

TOCI

... A face sau a deveni mai puțin ascuțit , mai puțin tăios ; a ( se ) roade , a ( se ) uza prin întrebuințare , prin frecare , prin lovire etc . 2. Tranz . A ascuți un obiect la tocilă . 3. Tranz . Fig . A - și însuși mecanic lecțiile ...

 

UNIVOC

UNIVÓC , - Ă , univoci , - ce , adj . 1. Care are un singur sens sau păstrează același sens în întrebuințări diferite . 2. ( Mat . ) Care se caracterizează prin faptul că unui element dintr - o primă mulțime îi corespunde un singur element din a doua

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>