Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALTĂ
Rezultatele 691 - 700 din aproximativ 933 pentru ALTĂ.
PRIPĂȘÍT^2 , - Ă , pripășiți , - te , adj . Care s - a stabilit undeva sau pe lângă cineva ( venind din altă parte ) ; aciuat . - V. pripăși . PRIPĂȘÍT^1 s . n . Faptul de a se pripăși . - V.
PRIPÁS , pripasuri , s . n . 1. ( Înv . și pop . ) Pui de animal domestic . 2. ( Pop . ; în loc . adj . ) De pripas = a ) ( despre animale domestice ) care rătăcește de colo până colo , fără stăpân ; p . ext . luat drept zălog , drept garanție ( până la recuperarea pagubei produse în semănături străine ) ; b ) ( despre copii ) părăsit , abandonat ; p . ext . nelegitim ; c ) ( despre oameni ) venit din altă parte ; străin , venetic . 3. ( Reg . ) Despăgubire plătită pentru o vită care a produs stricăciuni în semănături
PROGRADÁRE , progradări , s . f . ( Geol . ) 1. Proces de lărgire și de înălțare spre uscat a unei plaje . 2. Mărire a concentrației în carbonați și în alte săruri în orizonturile superioare ale
PRONUNCIAMÉNT , pronunciamente , s . n . 1. Acțiune ilegală prin care o grupare politică , o armată etc . ajunge la putere . 2. Declarație , manifest , acțiune prin care este exprimat protestul față de un sistem politic , social etc . [ Pr . : - ci - a - , var . ( după alte surse )
... sau imobil , în baza unui drept recunoscut . 2. Trăsătură predominantă care caracterizează o ființă , un lucru , un fenomen etc . și care diferențiază o ființă de alta , un lucru de altul etc . ; caracteristică , trăsătură , însușire . 3. Calitate a unui cuvânt , a unui termen , a stilului etc ...
PROVOCÁ , provóc , vb . I . Tranz . 1. A ațâța , a întărâta , a incita pe cineva ( sfidându - l ) ; spec . ( Jur . ) a aduce pe cineva ( prin acte de violență , lezarea demnității sau alte fapte ilicite ) într - o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni . 2. A avea drept urmare ; a determina , a constitui , a cauza , a prilejui , a pricinui . 3. A chema , a invita pe cineva să participe la o competiție , la o
PSALMODIÁ , psalmodiez , vb . I . Tranz . A cânta sau a recita ( după un anumit tipic ) psalmi , rugăciuni sau alte cântări
PSALMODÍE , psalmodii , s . f . Melodie bisericească monotonă , tărăgănată pe care se cântă psalmii și alte cântări
PUCHIȚÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , puchiței , - ele , s . m . și f . ( Pop . ) Mic desen , de obicei rotund , pe un fond de altă culoare ;
PUDIBÚND , - Ă , pudibunzi , - de , adj . ( Livr . ) Care afișează o pudoare exagerată . - Var . ( după alte surse )
PUÍ^3 , pers . 3 puiește , vb . IV. Tranz . ( Reg ; despre păsări ) A face pui ^1 . [ Var . : puiá vb . I ] PUI ^2 , pui , s . m . Puișor ^2 . PUI ^1 , pui , s . m . , interj . I. S . m . 1. ( De obicei urmat de determinări care indică specia ) Pasăre , de la ieșirea din ou până la maturitate . 2. Spec . Pui ^1 ( I 1 ) de găină ; carnea gătită a acestei păsări . 3. P . gener . Orice animal de la naștere până la maturitate . 4. Ou sau larvă de insectă . 5. Copil . 6. Plantă tânără , puiet ; ramură tânără care crește din rădăcina sau tulpina unei plante ; mlădiță , lăstar . 7. ( Pop . ; la pl . ) Cusătură decorativă măruntă în formă de cruciulițe pe pieptul , pe poalele și pe mânecile cămășilor țărănești . 8. Ambarcație mică cu vâsle , folosită pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari . II. Interj . ( De obicei repetat ) Strigăt cu care se cheamă puii ^1 ( I 2 ) sau alte păsări de