Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ������������������������������������������������������IE
Rezultatele 691 - 700 din aproximativ 1630 pentru ������������������������������������������������������IE.
DIALÉCTIC , - Ă , dialectici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. ( În filozofia marxistă ) Teorie generală și metodă filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor contradictorii în scopul descoperirii adevărului . 2. ( În filozofia antică ) Artă de a discuta în contradictoriu , în scopul ajungerii la adevăr . 3. ( În evul mediu ) Logică formală . II. Adj . Care este conform cu dialectica ( I ) sau care o confirmă ; care se bazează pe dialectică ; care privește fenomenele de pe pozițiile dialecticii . [ Pr . : di -
DIÁSPORA s . f . 1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de Nabucodonosor II , regele Babilonului . 2. P . ext . Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine . [ Pr . : di - a - ] - fr .
DIFERENȚIÁL , - Ă , diferențiali , - e , adj . , subst . I. Adj . Care face să se deosebească ; care diferențiază . II. 1. S . n . Complex de roți dințate care , angrenându - se , permit ca două roți care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtească cu viteze diferite . 2. S . f . ( Mat . ) Produsul dintre derivata unei funcții și creșterea variabilei ei independente ; suma produselor dintre derivatele parțiale ale unei funcții și creșterile variabilelor ei independente . [ Pr . : - ți -
... DILATÓRIU , - IE , dilatorii , adj . ( Franțuzism ) Care provoacă sau tinde să provoace o întârziere , o amânare , o tărăgănare ( a unei acțiuni , a unui proces ...
DINÁMIC , - Ă , dinamici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) De mișcare , de forță ; privitor la mișcare , la forță . 2. Plin de mișcare , de acțiune , activ ; care este în continuă ( și intensă ) mișcare , evoluție ; care se desfășoară rapid . II. S . f . 1. Parte a mecanicii care studiază legile mișcării corpurilor ținând seama de masele lor și de forțele care se exercită asupra lor . 2. ( Tehn . ) Raport între valorile maxime și minime ale unui semnal . 3. Dezvoltare intensă , schimbare continuă , bogăție de
DIPLOMÁT^2 , - Ă , diplomați , - te , subst . , adj . I. 1. S . m . și f . Persoană oficială care are misiunea de a întreține relații cu reprezentanții oficiali ai altor state sau de a trata în numele statului său . 2. S . m . și f . Persoană care știe cum să trateze o afacere , cum să se comporte într - o situație ( pentru a - și atinge scopurile ) . 3. Adj . Care este abil , subtil , șiret în relațiile sociale ; care arată , trădează abilitate , subtilitate , șiretenie ; diplomatie^2 . II. S . n . Prăjitură preparată dintr - o cremă aromată cu rom peste care se adaugă frișcă și fructe zaharisite . DIPLOMÁT^1 , - Ă , diplomați , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a obținut o
DIRÉGE vb . III v .
... supraveghere a unei clase de elevi de către un diriginte ; oră de clasă la care are loc în mod special această îndrumare . - Diriginte + suf . - ie
DISCÉRNE , discérn , vb . III . Tranz . A deosebi , a distinge lucrurile unele de altele ; a judeca limpede , cu pătrundere și cu
DISCRÉT , - Ă , discreți , - te , adj . I. 1. ( Despre oameni ) Care știe să păstreze o taină ce i s - a încredințat ; care este rezervat , reținut în vorbe și în acțiuni . 2. Fig . ( despre obiecte ) Care nu atrage atenția , nu șochează . II. 1. ( Mat . ; despre mărimi ) Format din unități distincte , obținute numai prin salturi unitare . 2. ( Fiz . ; despre semnale ) A cărui mărime este reprezentată printr - un număr finit de
... DISCRIMINATÓRIU , - IE