Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 6641 - 6650 din aproximativ 8917 pentru UN.

ORĂȘEANCĂ

ORĂȘEÁNCĂ , orășence , s . f . Locuitoare a unui oraș ; orășeană . - Orășean + suf . -

 

ORĂȘENISM

ORĂȘENÍSM , orășenisme , s . n . Fel de a fi , de a se comporta , de a vorbi specific unui orășean ; p . ext . comportare manierată , căutată , artificială . - Orășean + suf . -

 

ORACOL

ORÁCOL , oracole , s . n . ( În antichitate ) Răspuns profetic pe care , potrivit unor credințe , anumite divinități îl dădeau celor veniți să le consulte pentru a cunoaște viitorul ; prevestire , prezicere , profeție ; lăcașul unde se făceau aceste

 

ORALITATE

... ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale ...

 

ORATOR

... ORATÓR , oratori , s . m . Persoană care rostește un

 

ORBILĂ

ORBÍLĂ s . m . ( Glumeț ) Poreclă dată unei persoane care nu vede sau nu observă nimic în jurul său , care se împiedică de tot ce - i stă în cale , care este lipsită de spirit de observație . - Orb ^2 + suf . -

 

ORBITĂ

... ORBÍTĂ , orbite , s . f . 1. Traiectorie în formă de curbă ( închisă ) pe care o parcurge un mobil . 2. Fiecare dintre cele două cavități osoase ale craniului , în care se află globul ocular . 3. Fig . Sfera sau mediul unei activități oarecare ; sferă ...

 

ORBITAL

ORBITÁL , - Ă , orbitali , - e , adj . 1. Care aparține orbitei cerești , privitor la orbita unui corp ceresc . 2. Care aparține sau se află în orbita

 

ORCHESTRĂ

ORCHÉSTRĂ , orchestre , s . f . 1. Colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente . 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților , situată între scenă și sală , sub nivelul parterului . 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice , situat între avanscenă și gradenuri . [ Var . : orhéstră s . f . , ( înv . ) orchéstru s .

 

ORDINATOR

... ORDINATÓR , ordinatoare , s . n . Calculator numeric universal , compus dintr - un număr variabil de unități specializate și comandate de același program înregistrat , care permite efectuarea unor operații aritmetice și logice fără intervenția omului în timpul lucrului ...

 

ORDONATĂ

ORDONÁTĂ , ordonate , s . f . ( Mat . ) A doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonate din plan sau din

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>