Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELEMENT
Rezultatele 661 - 670 din aproximativ 810 pentru ELEMENT.
ROCAILLE adj . n . Stil rocaille ( În sintagma ) = gen de ornamentație apărut în arta franceză din timpul domniei lui Ludovic al XV - lea , caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale ( grote , stânci , roci ) . [ Pr . : rocái ] - Cuv .
... RÓDIU^2 s . n . Element chimic , metal rar asemănător cu platina , care se găsește în natură împreună cu aceasta și care se întrebuințează aliat cu ea la confecționarea unor instrumente ...
ROGOJÍNĂ , rogojini , s . f . Împletitură de tulpini sau de frunze de rogoz ori de papură , utilizată pentru protecția unor elemente de construcție , a unor instalații etc . sau pentru așternut pe jos ( în unele locuințe ) , pentru decorațiuni interioare
ROSTRÁL , - Ă , rostrali , - e , adj . ( Despre elemente de arhitectură sau despre obiecte de artă ) Care are forma unei nave antice sau care este decorat cu sculpturi reprezentând prore de
ROTATÍV , - Ă , rotativi , e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre mișcări ) Circular . 2. Adj . ( Despre sisteme tehnice sau despre elemente ale acestora ) Care poate efectua o mișcare de rotație parțială ; care are părți rotitoare . 3. S . f . Mașină pentru tipărirea ziarelor și a publicațiilor de mare tiraj , care are forma de imprimare și suprafața de presiune
ROTITÓR , - OÁRE , rotitori , - oare , adj . ( Despre piese , elemente , obiecte etc . ) Care se rotește . - Roti + suf . -
... RUBÍDIU s . n . Element
RULÓTĂ , rulote , s . f . Vehicul cu două roți , remorcat la un autoturism și dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de
... RUTÉNIU s . n . Element
... RUTHERFORD , rutherforzi , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură pentru radioactivitate egală cu un milion de dezintegrări pe secundă emise de un element
SĂPÁ , sap , vb . I . Tranz . 1. A lucra , a fărâmița cu sapa ^1 ( sau cu cazmaua ) pământul ( pentru a însămânța , a prăși etc . ) . 2. A face cu sapa ^1 ( sau cu alt instrument ) o adâncitură , o groapă , un șanț în pământ . 3. A scoate cu sapa ^1 ceva din pământ . 4. A scobi , a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava . 5. ( Despre ape , ploi și alte elemente ale naturii ) A roade , a mânca , a măcina ( surpând ) ; a ruina , a dărâma , a