Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 6581 - 6590 din aproximativ 8917 pentru UN.

OCTANIC

OCTÁNIC , - Ă , octanici , - ce , adj . ( Despre parametri ) Care caracterizează rezistența la detonație a benzinelor . Cifră octanică = cifră care indică rezistența la explozie a unui combustibil lichid folosit în unele motoare cu ardere internă . - Octan + suf . -

 

OCTANT

OCTÁNT , octante , s . n . 1. Instrument de navigație maritimă și aeriană sau care servește la măsurarea înălțimii aștrilor , a distanțelor lor unghiulare etc . 2. A opta parte din circumferința unui cerc sau dintr - o suprafață

 

OCTET

OCTÉT , octete , s . n . octeți , s . m . 1. S . n . Formație compusă din opt persoane ( instrumentiști sau cântăreți ) care execută împreună o lucrare muzicală ; lucrare muzicală scrisă pentru această formație . 2. S . n . ( Chim . ) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom . 3. S . m . ( Inform . ) Grup de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de

 

OCULAR

... ține de ochi ^1 , privitor la ochi ^1 , al ochiului ^1 . 2. S . n . Sistem optic convergent sau divergent alcătuit dintr - o lentilă sau dintr - un

 

ODALISCĂ

ODALÍSCĂ , odalisce , s . f . Femeie de serviciu în haremul unui sultan ; p . ext .

 

ODOGRAF

ODOGRÁF , odografe , s . n . Traseu al unui

 

ODOLEAN

ODOLEÁN , odoleni , s . m . Nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori mari , trandafirii sau albe ( Valeriana ) , dintre care una servește la prepararea unor produse farmaceutice cu proprietăți sedative ; valeriană ( Valeriana officinalis ) . [ Var . : odoleánă s . f . , hodoleán s .

 

ODONTOMETRU

ODONTOMÉTRU , odontometre , s . n . Mic instrument din metal , celuloid , material plastic sau carton , care servește la măsurarea dantelurii unei mărci

 

ODOROB

ODORÓB , odoroabe , s . n . ( Reg . ) Coș de nuiele în forma unui trunchi de con , fără fund , care servește la

 

OFIȚER

OFIȚÉR , ofițeri , s . m . I. 1. Nume generic pentru gradele militare de la sublocotenent până la general ; persoană care poartă unul dintre aceste grade . 2. Titlu dat unor funcționari cu atribuții sau cu însărcinări speciale ; persoană având acest titlu . 3. ( Ieșit din uz ) Grad ( mai mare decât cel de cavaler ) conferit prin anumite decorații ; persoană care a primit acest grad . II. ( Pop . ) Varietate de crap lung și subțire , cu capul mare și osos , cu carnea tare și puțin gustoasă , care trăiește în bălțile din Delta Dunării ( Cyprinus carpio

 

OFIȚERESC

OFIȚERÉSC , - EÁSCĂ , ofițerești , adj . Care aparține unui ofițer ( I 1 ) , privitor la ofițer , de ofițer , ca al ofițerilor . - Ofițer + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>