Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACESTE

 Rezultatele 621 - 630 din aproximativ 2191 pentru ACESTE.

COOPTA

COOPTÁ , cooptez , vb . I. Tranz . A primi pe cineva într - un colectiv cu consimțământul

 

COPEPOD

COPEPÓD , copepode , s . n . ( La pl . ) Subclasă de crustacee mici care formează planctonul din apele dulci sau marine ; ( și la sg . ) crustaceu din această

 

COPITAT

... COPITÁT , copitate , s . n . ( La pl . ) Grup de mamifere erbivore , având ultimele falange acoperite cu copite ; ( și la sing . ) animal care face parte din acest

 

COPRĂ

... CÓPRĂ , copre , s . f . Miezul uscat al nucii de cocos , folosit ca materie primă pentru obținerea untului de cocos ; uleiul conținut de acest

 

COR

... actori care luau parte la desfășurarea acțiunii dramatice ca personaj colectiv , exprimând , prin cântec , recitare , mimică sau dans , opinia publică ; p . ext . versurile cântate de acest

 

CORĂBIASCA

... CORĂBIÁSCA s . f . art . Numele unui dans popular cu mișcare lentă , răspândit în Moldova ; melodia după care se execută acest

 

CORALIER

CORALIÉR , - Ă , coralieri - e , s . m . , adj . 1. S . m . ( La pl . ) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor , care se caracterizează prin schelet calcaros ; antozoare ; ( și la sg . ) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii . 2. Adj . De coralieri ( 1 ) , care are caracterul coralierilor ; format din coralieri . [ Pr . : - li -

 

CORAN

CORÁN s . n . Carte sacră a religiei musulmane care conține prezentarea dogmelor și a tezelor acesteia , precum și diferite precepte religioase , etice și juridice , legende și

 

CORDAT

CORDÁT^1 , - Ă , cordați , - te , adj . În formă de inimă ; cordiform . CORDÁT^2 , cordate , s . n . ( La pl . ) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală ; ( și la sg . ) animal din această încrengătură . - De la coardă ( după fr .

 

CORECTOR

CORÉCTOR , - OÁRE , corectori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană însărcinată cu citirea și cu marcarea pe o corectură a greșelilor față de textul original , în vederea înlăturării lor în tipografie . 2. S . n . Aparat , de obicei automat , folosit în diverse sisteme tehnice pentru corectarea funcționării acestora . [ Acc . și :

 

COREGENT

COREGÉNT , coregenti , s . m . Persoană care are parte egală la domnie cu monarhul , domnind efectiv pe lângă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>