Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AU

 Rezultatele 611 - 620 din aproximativ 1325 pentru AU.

GREIERAȘ

GREIERÁȘ , greierași , s . m . Diminutiv al lui greier ; greieruș . [ Pr . : gre - ie - ] - Greier + suf . -

 

GRESIE

GRÉSIE , gresii , s . f . 1. Rocă sedimentară foarte dură , formată prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale . 2. Cute făcută din gresie ( 1 ) . 3. Olărie dură și opacă , având la bază o argilă plastică . [ Var . : grézie s .

 

GRINDINĂ

GRÍNDINĂ , grindine ( grindini ) , s . f . Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele ;

 

GROF

GROF , grofi , s . m . ( Reg . ) Mare latifundiar maghiar ( având titlul de

 

GROFOAIE

GROFOÁIE , grofoaie , s . f . ( Reg . ; de obicei depr . ) Mare latifundiară maghiară sau germană ( având titlul de contesă ) ; soție de grof . - Grof + suf . -

 

GROZĂVI

... GROZĂVÍ , grozăvesc , vb . IV . Refl . ( Fam . și depr . ) A avea

 

GUARDAMAN

GUARDAMÁN , guardamane , s . n . ( Mar . ) Apărătoare de mână folosită de velari la cusutul velelor , făcută din piele și având între degetul mare și podul palmei un disc metalic cu care se împinge

 

GULERAȘ

GULERÁȘ , gulerașe , s . n . Diminutiv al lui guler ( 1 ) ; ( în special ) mic guler detașabil care se pune ( ca garnitură ) la o rochie , la o uniformă etc . - Guler + suf . -

 

GUMĂ

GÚMĂ , gume , s . f . 1. Substanță vâscoasă , secretată de unele plante sau obținută pe cale sintetică , având proprietatea de a se întări în contact cu aerul , folosită în industrie . 2. ( Pop . ) Șiret elastic sau fâșie elastică fabricate din gumă ( 1 ) ; elastic . 3. Mic obiect de cauciuc folosit la ștergerea urmelor de creion sau de cerneală de pe hârtie ; radieră . 4. ( În sintagma ) Gumă de mestecat = pastă de mestecat , aromatizată , obținută din gumă ( 1 ) . - După fr . gomme , it . gomma . Cf . lat . %gummi% , germ . %

 

GUSTA

... spre a - și potoli ( pentru puțin timp ) foamea , setea sau pofta ; p . gener . a mânca . II. Tranz . Fig . 1. A avea

 

GUTAPERCĂ

GUTAPÉRCĂ s . f . Substanță plastică și izolantă , extrasă din latexul frunzelor unei plante tropicale , având numeroase întrebuințări în tehnică , în medicină

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>