Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RELIGIOS

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 240 pentru RELIGIOS.

CUCERNIC

... CUCÉRNIC , - Ă , cucernici , - ce , adj . Evlavios , cuvios , religios

 

CUNUNĂ

... acorda în antichitate învingătorilor ( în război și la concursurile sportive sau literare ) . 3. Coroană care se așază pe capul celor care se căsătoresc după ritualul religios . 4. Funie , împletitură de ceapă , de usturoi etc . 5. Grindă principală cu care se închide în partea de sus un perete de lemn și pe ...

 

CUNUNAT

... CUNUNÁT , - Ă , cununați , - te , adj . Căsătorit ( după ritualul religios

 

CUNUNIE

CUNUNÍE , cununii , s . f . 1. Căsătorie ( religioasă ) . 2. ( Concr . ) Cunună (

 

DANS

... DANS , dansuri , s . n . 1. Ansamblu de mișcări ritmice , variate ale corpului omenesc , executate în ritmul unei melodii și având caracter religios , de artă sau de divertisment . Dans ritual . Dans popular . Dans de caracter . Dans de salon . Dans modern . Dans clasic ( sau academic ) = ansamblu de mișcări artistice ...

 

DECALOG

DECALÓG s . n . Cele zece porunci religioase și morale din Vechiul Testament , revelate de Dumnezeu lui Moise , pe muntele

 

DECAN

DECÁN , - Ă , decani , - e , subst . 1. S . m . și f . Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți ; grad deținut de această persoană . 2. S . m . Persoană ( aleasă dintre avocați ) care conducea baroul avocaților . 3. S . m . Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite . 4. S . m . ( În biserica anglicană ) Conducător al unui colegiu de preoți , al unei instituții religioase sau al unui local de cult . Decanul de Canterbury . 5.

 

DENIE

DÉNIE , denii , s . f . ( În ritualul creștin ortodox ) Slujbă religioasă de seară în fiecare zi a săptămânii dinaintea

 

DEZLEGA

DEZLEGÁ , dezlég , vb . I . Tranz . 1. A deschide ceva desfăcând legătura cu care este închis ; a desface . 2. ( Mai ales în practicile religioase , în basme ) A scuti de obligațiile avute sau asumate , de jurăminte etc . , a da voie să nu facă un lucru . 3. A găsi soluția unei probleme , a unei ghicitori , a unei enigme etc . ; a

 

DOCTRINĂ

... DOCTRÍNĂ , doctrine , s . f . Totalitatea principiilor unui sistem politic , științific , religios

 

DOGMATIC

DOGMÁTIC , - Ă , dogmatici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . Care ține de dogme , privitor la dogme ; care se sprijină pe dogme . 2. S . f . Parte a teologiei care cuprinde expunerea sistematică a dogmelor unei religii ; tratat asupra dogmelor religioase . 3. S . m . și f . Persoană care susține și aplică dogmatismul ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>