Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIC��
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 1482 pentru MIC��.
CONTRABARÁJ , contrabaraje , s . n . Baraj de înălțime mică din piatră , din beton sau din lemn , amplasat la o distanță mică în aval de un baraj principal , pentru a preîntâmpina eroziunea fundului albiei și surparea barajului principal . - Contra ^1 +
... 1. ( Reg . ) Colț , ungher , margine . 2. ( Înv . ) Aripă de oaste , de tabără . III. ( La pl . ) Căpriorii casei . CORN ^2 , corni , s . m . Arbust sau arbore mic
... CORVÉTĂ , corvete , s . f . 1. Navă de război de mic tonaj , ușor armată și cu mare mobilitate în acțiune . 2. ( Ieșit din uz ) Corabie de război cu trei catarge , mai mică decât fregata și mai ...
CUNÉTĂ , cunete , s . f . Mică rigolă amenajată în interiorul unui canal cu secțiune mare , pentru a ușura scurgerea apelor cu debite
DES ^2 , DEÁSĂ , deși , - se , adj . I. 1. ( Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice ) Cu elementele , cu părțile componente apropiate , cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți . 2. ( Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități ) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul : strâns . 3. ( Despre ploaie , ceață , umbră etc . ) Compact , dens : de nepătruns . II. 1. Despre întâmplări , fenomene sau acțiuni : adesea adverbial ) Care se repetă de ( mai ) multe ori la intervale mici de timp , urmând mereu unul după altul : repetat , frecvent . DES ^1 - ( Înaintea vocalelor și consoanelor sonore , în forma dez - ) Element de compunere cu sens privativ , care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și a unor verbe . [ Var . : dez - ,
DÍNTE , dinți , s . m . 1. Fiecare dintre organele osoase mici , acoperite cu un strat de smalț , așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe , a mesteca și a fărâmița alimentele ; p . restr . fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor . 2. Fiecare dintre crestăturile , zimții , proeminențele ( ascuțite și regulate ) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină ; fiecare dintre colții pieptenului , ai greblei , ai grapei etc . 3. Înălțime stâncoasă , izolată , cu pereții abrupți ;
ESTRÁDĂ , estrade , s . f . 1. Platformă ( demontabilă ) de dimensiuni mici , adesea improvizată , într - o sală sau în aer liber , pe care se desfășoară reprezentații artistice . 2. Gen muzical ușor , distractiv , cuprinzând mici piese vocale și instrumentale cu caracter
EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen al unei proporții . 2. S . n . Maximul sau minimul unei
FLOÁRE , flori , s . f . I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată . 2. Orice plantă ( erbacee ) care face flori ( I 1 ) colorate . 3. Compuse : floarea - soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu floare mare , galbenă , îndreptată spre soare , cultivată pentru semințele ei oleaginoase ; sora - soarelui ( Helianthus annuus ) ; ( reg . ) floarea - brumei = brândușă ; ( reg . ) floare - domnească = a ) garoafă ; b ) garofiță - de - munte ; floare - de - colț sau floarea - reginei , floarea - doamnei = mică plantă erbacee , cu frunzele albicioase , pufoase și ascuțite , dispuse în jurul inflorescenței , care crește pe crestele stâncoase ale munților ; albumeală , albumiță , edelvais ( Leontopodium alpinum ) ; floare - de - leac = plantă cu flori galbene - aurii , cultivată ca plantă decorativă ( Ranunculus repens ) ; floarea - Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare , de culoare albă sau roz ( Anemona nemorosa ) ; flori - de - paie = plantă originară din Australia , cu flori dispuse în capitule de diferite culori , care par uscate ca paiele ; imortele ( Helichrysum bracteatum ) . II. P . anal . 1. Desen , broderie , cusătură în formă de floare ( I 1 ) . 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului , a laptelui acru etc . 3. ( ...
... FORFECÚȚĂ , forfecuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui foarfece ; foarfece mic
FRAG ^2 s . m . v . fragă . FRAG ^1 , fragi , s . m . Mică plantă erbacee din familia rozaceelor , cu tulpină scurtă , cu frunze dispuse în rozetă , cu flori albe și cu fructe mici , conice , roșii sau albicioase , comestibile ( Fragaria