Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FEREASTRA

 Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 77 pentru FEREASTRA.

RĂSCRUCE

... om , a unui popor etc . ; cotitură . 3. Parte a carului de care se prind șleaurile . 4. Cruce de lemn care împarte o fereastră

 

RĂTEZ

RĂTÉZ , răteze , s . n . Închizătoare primitivă de lemn sau de oțel în formă de limbă , pentru uși , porți sau ferestre ; zăvor . [ Var . : răteáză s .

 

ROȘTEI

ROȘTÉI , roșteie , s . n . ( Reg . ) Dispozitiv în forma unui cadru în care sunt fixate vergele de lemn sau de oțel și care se folosește ca închizătoare la uși și la ferestre ; p . restr . gratie ,

 

ROZĂ

... RÓZĂ , roze , s . f . 1. Trandafir . 2. Șlefuire specială care se dă diamantului . 3. Fereastră

 

ROZETĂ

... cizme , ostașii din trupele de cavalerie de roșiori . 3. Motiv decorativ circular , având forma unui trandafir , care apare frecvent în arta populară românească . 4. ( Arhit . ) Fereastră circulară de mari dimensiuni , decorată cu vitralii și folosită mult la ornamentarea fațadelor catedralelor gotice ; rozasă . 5. ( Tehn . ) Armătură sau guler original al unei tije ...

 

SERENADĂ

SERENÁDĂ , serenade , s . f . Compoziție muzicală , vocală sau instrumentală , alcătuită din mai multe părți , apropiată ca factură de divertisment , nocturnă etc . , cu caracter liric , executată seara sau noaptea sub ferestrele cuiva , în semn de omagiu sau de dragoste . [ Var . : serenátă s .

 

SOLBANC

SOLBÁNC , solbancuri , s . n . Element de construcție executat deasupra părții exterioare a parapetelor ferestrelor sau a ușilor pentru protejarea lor de scurgerea apei de

 

TABACHERĂ

... TABACHÉRĂ , tabachere , s . f . 1. Cutiuță în care se păstrează tutunul sau țigările . 2. Fereastră

 

TIMPAN

TIMPÁN , timpane , s . n . 1. ( Anat . ) Membrană elastică care desparte partea externă a urechii de cea mijlocie , transmițând prin vibrații undele sonore la urechea internă . 2. Instrument muzical de percuție , asemănător cu toba , dar care poate fi acordat ; paucă . 3. ( Arhit . ) Suprafață de zidărie netedă sau ornamentată cu sculpturi , situată între o grindă orizontală și un arc de deasupra golului unei uși sau al unei

 

TOC

TOC ^3 , tocuri , s . n . Porțiune mai ridicată de pe partea posterioară a tălpii încălțămintei , care corespunde călcâiului . TOC ^2 , tocuri , s . n . 1. Cutie ori suport de lemn , de metal , de piele sau de material plastic , cu forme și mărimi diferite , în care se păstrează arme , aparate sau instrumente ; teacă de piele , de carton etc . în care se țin diferite obiecte mici ( ochelari , piepteni etc . ) . 2. Unealtă de scris cu cerneală făcută din lemn , os , metal , în formă de bețișor , la care se adaptează o peniță ; condei . 3. Cadru de lemn sau de metal în care se fixează , la o construcție , ferestrele și ușile . TOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într - un obiect sau într - un material tare . -

 

UȘOR

UȘÓR^2 , - OÁRĂ , ușori , - oare , ( I , II ) adj . , ( III ) adv . I. Adj . 1. Care are greutate mică , care cântărește puțin , care exercită o presiune redusă asupra suprafeței pe care stă . 2. ( Despre alimente ) Care se digeră cu ușurință , care nu cade greu la stomac . 3. Iute , sprinten , vioi . 4. ( Despre urme , linii etc . ) Care este ( sau pare a fi ) făcut printr - o apăsare slabă sau de un corp cu greutate redusă . 5. Mic , puțin , redus ( ca volum , amploare , consistență , intensitate ) . II. Adj . 1. Care este lesne de suportat , de îndurat ; ( despre boli ) lipsit de gravitate ; ( despre obligații materiale ) care nu împovărează ; mic . 2. Care nu prezintă dificultăți , care este lesne de înțeles sau de realizat ; simplu . 3. Lipsit de seriozitate , superficial ; frivol . III. Adv . 1. Încet , domol , lin ^3 ; fără zgomot . 2. Cu ușurință , fără efort ; lesne , comod . 3. Fără seriozitate ; în mod superficial , ușuratic . 4. Puțin . [ Var . : ( Înv . și reg . ) ușúre adj . , adv . ] UȘÓR^1 , ușori , s . m . Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porții sau ale ușii ; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei . [ Var . : usciór , ușciór s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>