Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACOPERI��
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 682 pentru ACOPERI��.
POD , poduri , s . n . I. 1. Construcție de lemn , de piatră , de beton , de metal etc . care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ , susținând o cale de comunicație terestră ( șosea sau cale ferată ) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial . 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod ( I 1 ) și care servește ca loc de lucru , ca element de protecție etc . ; spec . macara cu scheletul în formă de pod ( I 1 ) , pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților . 3. ( Înv . ) Puntea unei nave . 4. ( Înv . ) Pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile ; caldarâm : p . ext . stradă , uliță pavată cu scânduri . Podul Mogoșoaiei . 5. ( În practicile religiei creștine ortodoxe ) Bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar . II. Spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri . III. P . anal . 1. ( În sintagmele ) Podul mâinii = dosul mâinii . Podul palmei = partea interioară a palmei , de la încheietura cu antebrațul până la degete . 2. Lucrare protetică dentară , metalică sau mixtă , folosită ca metodă
PODEÁ , podele , s . f . 1. Înveliș care acoperă planșeul unei încăperi , confecționat din diferite materiale ( scândură , piatră , cărămidă etc . ) ; pardoseală , dușumea ; fiecare dintre scândurile folosite la pardositul unei încăperi , al unei construcții . 2. ( Înv . și reg . ) Tavan ( de scânduri ) ; fiecare dintre scândurile care alcătuiesc tavanul unei case . 3. ( Înv . ) Pavaj ( de scânduri ) ; fiecare dintre scândurile care se foloseau la pavarea unei străzi , a unei curți , a unui pod etc . [ Pl . și : podeli . - Var . : podeálă s . f . ] - Et .
PODGORÍU , - ÍE , podgorii , adj . ( Rar ) Acoperit cu vii , bogat în podgorii . - Podgorie + suf . -
... PODÍ , podesc , vb . IV . Tranz . A pune podea , a acoperi
POIÁNĂ , poieni , s . f . Suprafață de teren în interiorul unei păduri , lipsită de copaci și acoperită cu iarbă și cu flori ; luminiș . [ Pr . : po - ia - . - Pl . și :
POJGHÍȚĂ , pojghițe , s . f . 1. ( Adesea fig . ) Strat subțire care se formează la suprafața unui lichid ; p . ext . strat care acoperă un obiect sau se depune pe suprafața lui . 2. Înveliș subțire ( exterior ) al unor legume sau fructe ; coajă , scoarță a unor copaci sau a unor fructe . [ Acc . și : pójghiță ] - Et .
POLEÍT^1 s . n . Poleire . - V. polei ^2 . POLEÍT^2 , - Ă , poleiți , - te , adj . Acoperit cu un strat subțire de metal ( prețios ) sau cu un praf de bronz ; făcut să strălucească . V. polei ^
PORC , porci , s . m . 1. Mamifer domestic omnivor , cu capul de formă conică , cu botul alungit , cu corpul acoperit cu păr aspru , scurt și relativ rar , crescut pentru carnea și grăsimea lui ( Sus scrofa domestica ) . 2. Epitet depreciativ pentru un om obraznic , grosolan , nerușinat , josnic , ticălos ,
... POSPĂÍ , pospăiesc , vb . IV . Tranz . A acoperi
POSPĂIÁLĂ , pospăieli , s . f . Faptul de a pospăi ; ( concr . ) înveliș sau strat subțire dintr - o materie care acoperă un obiect ; fig . lustru înșelător , aparență , spoială , superficialitate . [ Pr . : - pă - ia - ] - Pospăi + suf . -
POSPĂÍT , - Ă , pospăiți , - te , adj . Acoperit sau învelit cu un strat subțire dintr - o materie ; fig . cu o aparență înșelătoare de cultură , de civilizație etc . ; superficial . - V.