Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACOPERI��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 682 pentru ACOPERI��.

ACOPERI

... proteja , a - l face mai rezistent la uzură etc . 4. Tranz . ( Mil . ) A apăra , a proteja . A acoperi retragerea trupelor . 5. Tranz . A ascunde , a tăinui . 6. Tranz . A acoperi în intensitate un zgomot , o melodie etc . ; a înăbuși . 7. Refl . și tranz . A corespunde perfect , a satisface . 8 ...

 

ACOPERIT

... ACOPERÍT , - Ă , acoperiți , - te , adj . Care are acoperiș , care are capac etc . V. acoperi

 

ACOPERIȘ

... ACOPERÍȘ , acoperișuri , s . n . Partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii ; acoperământ . - Acoperi

 

OBRĂZAR

... OBRĂZÁR , obrăzare , s . n . 1. Plasă deasă de sârmă sau sac de pânză cu care stuparul își acoperă fața pentru a o acoperi de înțepăturile albinelor . 2. Mască metalică cu care se acoperă fața pentru a o proteja în unele sporturi ( lupte , sabie , floretă etc . ) . 3 ...

 

ACOPERITOR

... ACOPERITÓR , - OÁRE , acoperitori , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . Care acoperă ; care garantează . 2. S . f . Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva . - Acoperi

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

PĂROS

PĂRÓS , - OÁSĂ , păroși , - oase , adj . 1. ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Acoperit cu mult păr ^2 ( 1 ) . 2. ( Despre țesături sau obiecte confecționate din astfel de țesături ) Acoperit cu un strat pufos , format din capetele firelor care ies în afară . 3. ( Despre plante , frunze , flori , tulpini ) Acoperit cu păr ^2 ( 3 ) . - Păr ^2 + suf . -

 

REACOPERI

... REACOPERÍ , reacópăr , vb . IV . Tranz . A acoperi ceva din nou , a acoperi ceva la loc ( după ce a fost descoperit ) . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - + acoperi

 

ÎMBRĂCA

... ÎMBRĂCÁ , îmbrác , vb . I . Refl . și tranz . 1. A ( - și ) acoperi corpul cu veșminte . 2. A - și procura sau a procura cuiva hainele trebuincioase . 3. A ( se ) acoperi

 

ÎNGROPA

... înmormânta , a înhuma , a astruca . II. Tranz . și refl . 1. A ( se ) băga în pământ , a ( se ) acoperi cu pământ . 2. Fig . A ( se ) cufunda în ceva sau undeva astfel încât să fie acoperit din toate părțile ; a ( se ...

 

   Următoarele >>>