Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂIAT
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 199 pentru TĂIAT.
BUDÍNCĂ , budinci , s . f . 1. Preparat culinar făcut din făină ( sau paste făinoase ) , orez , ouă , lapte etc . , adesea îndulcit , și copt în cuptor . 2. Mâncare făcută din legume ( tăiate mărunt ) , brânză etc . coapte în
BULICHÉR , bulichere , s . n . ( Reg . ) Cuțit mare și lung ; cuțit stricat , care nu
BULVÁN , bulvani , s . m . Buștean din care se taie scânduri la joagăr . - Et .
BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime picioarele , mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor . 6. Partea superioară a jugului . 7. Talpa sau scaunul războiului de țesut . - Et .
BÚZĂ , buze , s . f . l . Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții . 2. Margine a unor obiecte , a unor vase . Buza străchinii . 3. Culme a unui deal , a unui pisc ; margine a unui șanț , a unei păduri etc . 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat ; tăiș . 5. ( În sintagma ) Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată , care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe
... CÂRNÍ , cârnesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Pop . ) A ( se ) îndrepta în altă direcție ; a ( se ) întoarce . 2. Tranz . A tăia
CÂRPĂTÓR , cârpătoare , s . n . ( Pop . ) Bucată de lemn rotundă , pătrată sau dreptunghiulară , pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea , ceapa etc . ;
... CĂSĂPÍ , căsăpesc , vb . IV . Tranz . ( Adesea fig . ) A tăia
CANÁT , canate , ( 1 ) ( 2 , 3 ) canaturi , s . n . 1. Fiecare dintre cele două părți ale unei piei de animal tăiate în jumătate , de - a lungul spinării . 2. Fiecare dintre părțile mobile din care este alcătuită o ușă , o poartă , o fereastră etc . 3. Toc ^2 , pervaz de
CÁPRĂ , capre , s . f . I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate , cu părul lung , cu coarne , mai mari și diferențiate la masculi ( Capra ) ; animal care face parte din acest gen ; p . restr . femela acestui animal . 2. Joc popular românesc , care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră ( I 1 ) care bate ritmic din fălci ; p . ext . personaj mascat astfel ; turca . 3. ( Art . ) Numele unui joc de copii , în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi , iar ceilalți sar peste el . II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare , încrucișate două câte două , pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul . 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru , a unor platforme etc . 3. Scaun ( sau ladă ) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul . 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri , format dintr - un suport capitonat așezat pe patru picioare , cu înălțimea reglabilă . 5. Arșic de
CÁRNE , cărnuri , s . f . 1. Nume dat țesutului muscular al corpului omenesc sau al animalelor împreună cu țesuturile la care aderă . 2. Bucată din țesutul muscular al animalelor tăiate , întrebuințată ca aliment . 3. Partea interioară a pielii , opusă feței acesteia . 4. ( Bot . ) Pulpă la