Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECIPROCĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 63 pentru RECIPROCĂ.
REZOLÚȚIE , rezoluții , s . f . 1. Hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri . 2. Rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri , unui act etc . 3. ( Med . ) Dispariție a semnelor de boală sau a unui proces patologic . 4. ( Jur . ) Desființare , cu efect retroactiv , a unui contract , în cazul în care una din obligațiile reciproce , cărora acesta le dă naștere , nu a fost executată . [ Var . : rezoluțiúne s .
SE pron . refl . 1. ( Arată că persoana care face lucrarea este și aceea care o suferă ) Se ascunde sub pod . 2. ( Intră în alcătuirea verbelor reflexive eventive ) 3. ( Intră în alcătuirea verbelor reflexive reciproce ) Se ghiontesc . 4. ( Intră în alcătuirea verbelor reflexive dinamice ) S - a luptat cu zmeul . 5. ( Intră în alcătuirea verbelor reflexive pasive și impersonale ) Să se dea
... SIMBIÓZĂ , simbioze , s . f . Formă de conviețuire reciproc
... SIMETRÍE , simetrii , s . f . 1. Proprietate a unui ansamblu spațial de a fi alcătuit din elemente reciproc corespondente și de a prezenta , pe această bază , anumite regularități ; proporționalitate , concordanță , armonie între părțile unui tot , între elementele unui ansamblu etc . ; distribuție ...
SINALAGMÁTIC , - Ă , sinalagmatici , - ce , adj . ( Despre contracte juridice ) Care impune obligații reciproce pentru părțile interesate chiar de la data încheierii
... SOLIDARITÁTE s . f . Faptul de a fi solidar ( cu cineva sau cu ceva ) ; sentiment care îi determină pe oameni să - și acorde ajutor reciproc
... lingvistică contemporană care susține că limba este un sistem autonom , că alcătuiește o structură în care diversele părți se află în relații și se condiționează reciproc
TIPOLOGÍE , tipologii , s . f . Studiu științific al trăsăturilor tipice sau al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau
ULTIMÁTUM , ultimaturi , s . n . Comunicare cuprinzând condițiile irevocabile pe care o putere , un stat , un împuternicit le pune altuia în vederea rezolvării unei situații litigioase de care depind relațiile lor reciproce . [ Var . : ( înv . ) ultimát s .
VASALITÁTE s . f . 1. ( În evul mediu , în apusul Europei ) Ansamblul raporturilor sociale stabilite între membrii societății , pe baza acordării de către seniori vasalilor a unor feude , din care decurgeau obligații reciproce ; calitatea de vasal . 2. Situație de dependență politică a unei țări față de alta , cu păstrarea
... VICEVÉRSA adv . Inversând rolurile , situațiile ; invers ; reciproc