Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRAMATICAL
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 60 pentru GRAMATICAL.
SABÍR s . n . Limbă mixtă , rudimentară ca vocabular și structură gramaticală , care se vorbește în porturile Mării Mediterane și care conține elemente din franceză , provensală , spaniolă , greacă , catalană , italiană și
SENS , sensuri , s . n . 1. Înțeles ( al unui cuvânt , al unei expresii , al unei forme sau al unei construcții gramaticale ) ; semnificație . 2. Temei rațional ; logică , rost , rațiune , noimă . Sensul vieții . 3. Direcție , orientare . 4. ( Mat . , Fiz . ) Fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură
SILÉPSĂ , silepse , s . f . Construcție sintactică în care cuvintele se acordă după asociații logice și nu după regulile gramaticale obișnuite ; p . ext . figură de stil în care se folosește o astfel de construcție sintactică și în care un cuvânt este luat atât în sensul propriu , cât și în cel
SUFÍX , sufixe , s . n . Îmbinare de sunete sau un singur sunet care se adaugă după rădăcina sau după tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale
SUPLETÍV , - Ă , supletivi , - e , adj . 1. ( Despre forme gramaticale ) Care completează , care întregește ansamblul formelor flexionare ale unui cuvânt . 2. ( Despre o normă legală ) Care se aplică în măsura în care părțile nu stabilesc altfel prin actele juridice pe care le încheie ;
TÉMĂ , teme , s . f . 1. Idee principală care este dezvoltată într - o operă , într - o expunere ; subiect ; aspect al realității care se reflectă într - o operă artistică . 2. Motiv melodic dintr - o piesă muzicală . 3. Exercițiu scris dat școlarilor , studenților etc . pentru aplicarea cunoștințelor dobândite . 4. ( Lingv . ) Grupare de elemente din structura unui cuvânt , constituită din rădăcină , urmată de o vocală tematică și adesea de unul sau mai multe sufixe ( gramaticale sau lexicale ) ori precedată de prefixe și caracterizată prin faptul că este comună formelor unuia și aceluiași
TIMP , timpuri , ( II , V , rar IV ) s . n . , timpi , ( IV , înv . și II ) s . m . I. S . n . Dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor . II. S . n . și ( înv . ) m . 1. Durată , perioadă , măsurată în ore , zile etc . , care corespunde desfășurării unei acțiuni , unui fenomen , unui eveniment ; scurgere succesivă de momente ; interval , răstimp , răgaz . 2. Perioadă determinată istoric ; epocă . III. S . n . Stare a atmosferei într - o regiune , pe o perioadă dată , determinată de ansamblul factorilor meteorologici . IV. S . m . și ( rar ) n . Fiecare dintre fazele sau momentele unei mișcări , ale unei operații , ale unui fenomen , ale unei acțiuni etc . V. S . n . Categorie gramaticală specifică verbului , cu ajutorul căreia se exprimă raportul dintre momentul vorbirii , un moment de referință și momentul în care se petrece acțiunea sau în care este adevărată o anumită stare de
... TRIÁL^2 , trialuri , s . n . Meci de selecție , de triere . [ Pr . : tri - al ] TRIÁL^1 , triale , s . n . Număr gramatical
... servește ca origine a unei scări cu ajutorul căreia se indică valorile unei mărimi . 4. ( Lingv . ) Desinență ( sau sufix ) zero = absența unui afix gramatical
... ZÉUGMĂ , zeugme , s . f . Figură de stil prin care se unesc gramatical