Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREIER
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 63 pentru CREIER.
MENÍNGE , meninge , s . n . Fiecare dintre cele trei membrane care învelesc creierul și măduva
MENINGOENCEFALÍTĂ , meningoencefalite , s . f . Inflamație a meningelui și a creierului , datorită unui agent infecțios ( microbian sau virotic ) , toxic sau
METENCEFÁL , metencefale , s . n . Parte a creierului embrionar din care derivă cerebelul , protuberanța cerebrală
MEZENCEFÁL , mezencefale , s . n . Segment al creierului corespunzând părții superioare a trunchiului
MICROCEFALÍE s . f . Malformație congenitală caracterizată prin dezvoltarea insuficientă a craniului și a
... NEOCÓRTEX , neocortexuri , s . n . ( Anat . ) Porțiune din creier
OM , oameni , s . m . 1. Ființă superioară , socială , care se caracterizează prin gândire , inteligență și limbaj articulat , iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta , mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat . 2. ( Cu determinări care indică un raport de dependență ) Persoană care se află în slujba cuiva ; persoană de încredere . 3. Persoană de vază , de seamă . 4. Bărbat . 5. ( La sg . ) Persoană oarecare , cineva , oricine . 6. ( Art . ) Numele popular al constelației boreale Hercule . [ Gen . - dat . : omului ; voc . :
... pedunculi , s . m . 1. Codiță a unei flori sau a unui fruct . 2. ( Anat . ; rar ) Pedicul . 3. Denumire dată formațiilor din creier
PRIMÁT^3 , primați , s . m . Cel mai înalt grad în vechea ierarhie a bisericii ortodoxe și catolice . PRIMÁT^2 , primate , s . n . ( La pl . ) Ordin de mamifere superioare , plantigrade , cu degetul mare opozabil , cu mamele pectorale , cu creierul foarte dezvoltat , din care fac parte omul și maimuța ; ( și la sg . ) animal care aparține acestui ordin . PRIMÁT^1 s . n . Importanță primordială ; întâietate ,
RINENCEFÁL , rinencefale , s . n . Parte a creierului în care se realizează integrări superioare ale funcțiilor vegetative și
... SCIZÚRĂ , scizuri , s . f . ( Anat . ) Șanț adânc care străbate suprafața unor structuri ( oase , creier