Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BISERICESC
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 103 pentru BISERICESC.
... OÁIE , oi , s . f . 1. Animal domestic rumegător , crescut pentru lână , lapte și carne ; spec . femela acestei specii ( Ovis aries ) . 2. ( În limbajul bisericesc
OCTOÍH , octoihuri , s . n . Carte bisericească destinată cultului ortodox în care sunt cuprinse cântările din fiecare zi a săptămânii ( cântate succesiv pe opt glasuri ) ; fiecare dintre cântările cuprinse în această carte . [ Acc . și : octóih . - Var . : ohtoíc s .
OFICIÁ , oficiez , vb . I . Tranz . A face o slujbă bisericească ; a sluji în
OFICIÁNT , - Ă , oficianți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care oficiază ( slujba bisericească ) . 2. S . m . și f . ( Grad de ) funcționar în unele instituții sau întreprinderi de stat . [ Pr . : - ci -
OFÍCIU , oficii , s . n . 1. Denumire dată unor servicii ale unor întreprinderi sau instituții ; serviciu ( administrativ ) ; local , birou al acestui serviciu . 2. Îndatorire ( specială ) , funcție , slujbă . 3. ( La pl . ) Ajutor , serviciu , înlesnire . 4. Slujbă bisericească , serviciu religios . 5. ( Rar ) Încăpere anexă a sufrageriei , în care se pregătesc cele necesare pentru servirea mesei . [ Var . : ( înv . ) ofís s .
OMILIÁR , omiliare , s . n . Carte bisericească care conține omilii . [ Pr . : - li - ar ] - Omilie + suf . - ar . Cf . fr . %
OMILÍE , omilii , s . f . Cuvântare bisericească ;
... ORÁR^1 , orare , s . n . Veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă și îngustă de lână , de mătase sau de bumbac , purtat pe umăr de diacon în timpul slujbei religioase . ORÁR^2 ...
ORTODOXÍE s . f . 1. Confesiune creștină care a păstrat neschimbate dogmele , tradiția , cultul și organizarea bisericească fixate prin cele șapte sinoade ecumenice ; p . ext . biserica ortodoxă ; religia ortodoxă . 2. Conformitate , concordanță cu principiile tradiționale ale doctrinei bisericii creștine
PĂCÁT , păcate , s . n . 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericești , abatere de la o normă ( religioasă ) ; fărădelege ; p . gener . faptă vinovată , greșeală , vină . 2. Cusur , defect , scădere ; slăbiciune , patimă , viciu . 3. Întâmplare rea ; nenorocire , năpastă , pacoste , necaz . 4. ( Eufemistic ) Diavol , drac ,
... Bărbat considerat în raport cu copiii săi ; tată . 3. Fig . Fondator , întemeietor , inițiator ( al unei științe , al unei mișcări culturale etc . ) . 4. Fig . ( În limbajul bisericesc