Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚĂRĂNESC

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 87 pentru ȚĂRĂNESC.

LAVIȚĂ

LÁVIȚĂ , lavițe , s . f . Scândură lată fixată pe țăruși de - a lungul unui perete în casele țărănești , pe care se

 

MÂNECAR

MÂNECÁR , mânecare , s . n . 1. Haină țărănească scurtă , de stofă , de blană sau de pânză , cu sau fără mâneci . 2. Perniță sau scândură îmbrăcată în pânză , pe care se calcă mânecile unei haine . - Mânecă + suf . -

 

MÂNJEALĂ

MÂNJEÁLĂ , mânjeli , s . f . 1. Faptul de a ( se ) mânji . 2. Murdărie . 3. ( Reg . ) Amestec de lut și de baligă , cu care se ung casele țărănești de lemn înainte de a se tencui și vărui . 4. Un fel de pastă făcută din sămânță de in sau din tărâțe , cu care se unge urzeala de cânepă ca să nu se rupă firele la țesut . - Mânji + suf . -

 

MEȘTERGRINDĂ

MEȘTERGRÍNDĂ , meștergrinzi , s . f . ( Reg . ) Grindă principală , pe care se sprijină grinzile transversale , la casele țărănești ; faur -

 

MELEGAR

MELEGÁR^2 , melegare , s . n . Bazin de lemn în care cade minereul sfărâmat din șteampurile țărănești . - Et . nec . MELEGÁR^1 , melegare , s . n . ( Reg . ) Loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd , în care se cultivă răsadurile ;

 

OCNIȚĂ

ÓCNIȚĂ , ocnițe , s . f . ( Pop . ) 1. Diminutiv al lui ocnă ( 1 ) . 2. Adâncitură într - o sobă de zid , în cuptorul sau în pereții caselor țărănești , în care se păstrează diferite obiecte ; firidă , nișă . 3. Groapă adâncă ; hrubă . 4. ( Reg . ) Schelet de pari în formă de prismă triunghiulară cu două laturi deschise , pe care se întind cerealele cosite sau secerate ca să se usuce ; acoperiș de scânduri sprijinit pe țăruș , sub care se întind snopii de cereale în același scop . [ Pl . și : ocniți ] - Ocnă + suf . -

 

OPINCĂ

OPÍNCĂ , opinci , s . f . 1. Încălțăminte țărănească făcută dintr - o bucată dreptunghiulară de piele sau de cauciuc , strânsă pe laba piciorului cu ajutorul nojițelor . 2. Fig . ( La sg . ; cu sens colectiv )

 

PÂRNAIE

PÂRNÁIE , pârnăi , s . f . 1. ( Reg . ) Oală mare de pământ , lărgită în partea de sus , folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente . 2. ( Arg . ) Închisoare , temniță . [ Pr . : - na - ie ] - Et .

 

PĂLIMAR

PĂLIMÁR^2 s . n . v . pălămar ^1 . PĂLIMÁR^1 , pălimare , s . n . 1. Stâlp de pridvor sau de prispă , care susține streașina acoperișului . 2. Împrejmuire de scânduri la prispa unei case țărănești , la un balcon , la un pod etc . ; parmaclâc , balustradă ( la un balcon ) . 3. Pridvor , cerdac ; foișor . - Et .

 

PĂRETAR

PĂRETÁR , păretare , s . n . 1. Covor mic , bucată de pânză brodată , hârtie cu desene etc . care se pune pe perete , în casele țărănești , în scop decorativ . 2. Poliță fixată de un perete . 3. Fiecare dintre stâlpii care susțin streașina casei . - Perete + suf . -

 

POCÂNZEU

POCÂNZÉU , pocânzei , s . m . ( Reg . ) Persoană care are anumite atribuții în timpul unei nunți țărănești ; vornicel . - Et .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>