Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCHEIAT
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 73 pentru ÎNCHEIAT.
... NOVÁ , novez , vb . I . Tranz . ( Jur . ) A face , a încheia
... o piesă , o parte a unui ansamblu etc . ) pentru a obține o bună îmbinare ; a fixa , a încheia
PACT , pacte , s . n . 1. Denumire dată unor tratate internaționale , bilaterale sau multilaterale , cu caracter solemn , privind relațiile politice între state , încheiate în special în scopul menținerii păcii sau al colaborării strânse între semnatari . 2. Înțelegere ( scrisă ) între două părți ; învoială ,
PÉNSĂ , pense , s . f . 1. Mic instrument de metal compus din două brațe îmbinate la un capăt sau încheiate în formă de foarfece , folosit ( în medicină , în tehnică ) pentru a prinde sau a fixa obiecte mici sau substanțe care nu pot fi luate cu mâna . 2. ( În croitorie ) Cută scurtă interioară , ascuțită la un capăt sau la amândouă , prin care se mulează pe corp un obiect de
PERFÉCT , - Ă , perfecți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care întrunește în gradul cel mai înalt toate calitățile cerute ; desăvârșit . 2. ( Adesea adverbial ) Absolut , deplin , complet , total . II. S . n . Timp al verbului care exprimă o acțiune petrecută și încheiată în trecut ;
... PERFECTÁ , perfectez , vb . I . Tranz . A duce la bun sfârșit , a desăvârși , a definitiva , a încheia
PIEPTÁR , pieptare , s . n . 1. Obiect de îmbrăcăminte ( de postav , de lână etc . ) fără mâneci , care acoperă ca o vestă partea superioară a corpului ; spec . cojocel scurt din blană de oaie , fără mâneci , adesea ornamentat , încheiat în față sau pe umăr ; bundiță . 2. Obiect de metal , de zale sau de piele groasă care acoperea pieptul și spatele luptătorilor din vechime , apărându - i de loviturile adversarului . 3. Curea lată la hamuri , care trece pe sub pieptul calului . - Piept + suf . -
POÁLĂ , poale , s . f . I. 1. Partea de jos a unui veșmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte ( încheiate în față ) ; tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte ; partea de la talie în jos , mai larga , a unor veșminte ; ( pop . ) fustă . 2. Partea corpului cuprinsă între brâu și genunchi , împreună cu partea de îmbrăcăminte corespunzătoare , la o persoană care șade ; partea de jos și din față a unei fuste , a unui șorț etc . adusă în sus și ținută cu mâna sau prinsă în brâu , formând o adâncitură în care se pot aduna ori dure anumite lucruri . 3. Spec . ( La pl . ) Bucată de pânză frumos lucrată cu care se împodobește o icoană sau cu care se acoperă masa din altar . 4. Parte marginală a unei piei ( care acopere abdomenul și picioarele animalului ) . II. P . anal . 1. Margine a unei păduri situată de obicei mai în vale . 2. Parte a cerului mărginită de linia orizontului ; zare . 3. ( La pl . ) Zonă mai larga de la baza unei forme de relief înalte ( munte , deal , pisc etc . ) . III. Compuse : ( Bot . ) poala - rândunicii sau poala - Maicii - Domnului = ...
PUTATÍVĂ , putative , adj . Căsătorie putativă ( Jur . ; în sintagma ) = căsătorie încheiată de bunăvoie , dar prin necunoașterea , din partea soților , a unor clauze care împiedică existența sau validitatea
REDINGÓTĂ , redingote , s . f . Haină bărbătească de ceremonie ( de culoare neagră ) , cu poalele lungi până la genunchi , încheiată cu două rânduri de
REVOLÚT , - Ă , revoluți , - te , adj . 1. Care și - a încheiat cursul ; terminat , împlinit , îndeplinit . 2. ( Bot . ; despre unele părți ale plantelor ) Răsfrânt , întors în afară , în