Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAP������������������������������������������������������T

 Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 506 pentru CAP������������������������������������������������������T.

TAUR

TÁUR , tauri , s . m . 1. Mascul necastrat din specia taurinelor , cu capul mare , pielea groasă , părul de pe frunte lung și adesea creț ; buhai ( Bos taurus ) . 2. ( Entom . ) Rădașcă . 3. ( Art . ) Constelație boreală în dreptul căreia trece Soarele între 21 aprilie și 21

 

TAUROCEFAL

... TAUROCEFÁL , taurocefali , s . m . Monstru mitic care avea cap

 

TENDAR

TENDÁR , tendare , s . n . 1. Bară folosită la susținerea tendei . 2. Grindă folosită la susținerea capetelor bărcilor de serviciu sau de salvare de pe o navă . - Tendă + suf . -

 

TEREZIE

TEREZÍE , terezii , s . f . Instrument de cântărit format dintr - o pârghie mobilă cu două brațe egale , la capetele cărora atârnă câte un taler ( pentru obiecte și greutăți ) ; p . restr . taler de

 

TERMOAPRINDERE

... TERMOAPRÍNDERE s . f . Aprindere a combustibilului datorită unei zone calde a cilindrului motor cu cap

 

TERMOCUPLU

TERMOCÚPLU , termocupluri , s . n . Dispozitiv alcătuit din două conductoare diferite având capetele sudate și dintr - un instrument electric de măsură intercalat în circuit , folosit pentru măsurarea

 

TETIERĂ

TETIÉRĂ , tetiere , s . f . Piesă accesorie a unui fotoliu sau scaun pe care se sprijină capul . [ Pr . : - ti -

 

TICHIE

TICHÍE , tichii , s . f . Obiect de îmbrăcăminte din stofă sau din pânză , de forma unei calote sferice , care acoperă numai creștetul

 

TIGVĂ

... TÍGVĂ , tigve , s . f . 1. ( Pop . ) Craniu , țeastă ; ( depr . ) cap ; p . ext . ins , individ . 2. Plantă erbacee agățătoare sau târâtoare din familia cucurbitaceelor , cu flori mari , albe , cu fructe mari de forme variate , de obicei ...

 

TIMLEAC

TIMLEÁC , timleacuri , s . n . Unealtă de pescuit formată dintr - o varga groasă de fier prevăzută la unul din capete cu un cârlig ascuțit , care servește la prinderea peștilor

 

TINDECHE

TINDÉCHE , tindechi , s . f . Bucată îngustă de lemn sau de oțel , cu dinți la ambele capete , cu ajutorul căreia se ține întinsă pânza la război când se țese

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>